Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:BURTIERĂ, CAPOC, CARTUȘIERĂ, CENTIRON, CENTURIAT, CENTURIE, CLAVICULĂ, CORDON, CORSET, PORTBAIONETĂ ... Mai multe din DEX...

CENTURĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CENTÚRĂ, centuri, s.f. 1. Curea (lată) de piele, de pânză etc. cu care se încinge talia; cordon, cingătoare. * Expr. Până, la centură = (de la umeri) până la talie. ** Centură de campion = centură, panglică lată etc. cu care se încinge mijlocul câștigătorului unui campionat la box sau la lupte. Centură de gimnastică = cingătoare lată, folosită pentru a susține corpul la unele exerciții de gimnastică. Centură ortopedică = dispozitiv folosit în unele afecțiuni ale sistemului osos, pentru menținerea corpului în poziție corectă. Centură de salvare = echipament individual, de forma unui cordon lat, a unui pieptar etc. făcut din plăci de plută învelite în pânză, care serveşte la menținerea unui naufragiat la suprafața apei; colac de salvare. Centură de siguranță = echipament individual de protecție folosit de muncitorii care lucrează pe stâlpi la înălțime, constituit dintr-o cingătoare lată și o frânghie de susținere. ** (Mil.) Curea lată de piele (rar de pânză) care se pune în jurul taliei și de care se agaţă sabia, baioneta sau tocul pistolului; centiron. ** Fâșie lată de pânză, de elastic, de material plastic etc. cu care se încinge abdomenul pentru a-l susține sau pentru a-l menține în poziție corectă. 2. (Anat.) Ansamblu osos prin care extremitățile se leagă de trunchi. * Centură pelviană = centură formată din oasele coxale și care leagă membrele inferioare de trunchi. Centură scapulară = centură formată din clavicule și omoplați și care leagă membrele superioare de trunchi. 3. (Sport) Linie orizontală, imaginară, la nivelul ombilicului, care marchează limita sub care loviturile la box sunt nepermise de regulament. ** (La lupte) Procedeu tehnic de prindere a mijlocului adversarului cu mâinile. 4. (Astron.; în sintagma) Centură de radiație = fiecare dintre zonele din jurul Pământului în care radiația corpusculară ionizantă este atât de intensă, încât prezintă nocivitate pentru cosmonauți. 5. (În sintagma) Centură de fortificații = linie de lucrări de apărare din beton armat și metal, construită în jurul unei localități. 6. Grindă orizontală rezemată pe toată lungimea ei pe zidurile unei clădiri, în vederea realizării legăturii dintre ziduri. 7. (Constr.) Brâu de beton pe care se fixează planșeul clădirilor. 8. Fâșie continuă de tablă de oțel care formează bordajul unei nave. - Din fr. ceinture.

Sursa : DEX '98

 

CENTÚRĂ s. 1. cingătoare, cordon, curea. (O \~ îi înconjura talia suplă.) 2. v. centiron.

Sursa : sinonime

 

CENTÚRĂ s. f. 1. curea lată purtată peste îmbrăcăminte. o ~ de salvare = dispozitiv din corpuri plutitoare care se fixează în jurul taliei, servind la menținerea unui naufragiat la suprafața apei. 2. parte a scheletului care leagă membrele de trunchi (omoplatul și clavicula, bazinul). * (sport) a) linie imaginară la nivelul ombilicului sub care nu sunt permise loviturile la box; b) procedeu tehnic de prindere a mijlocului adversarului cu mâinile, la lupte. 3. cingătoare. o ~ de castitate = bandaj închis cu lacăt, în trecut, pentru protejarea castității femeilor; ~ de siguranță = dispozitiv care împiedică pe pasagerii unui avion sau automobil de a fi proiectați înainte, în caz de accident. 4. fiecare din gradele de calificare a celor care practică arte marțiale. 5. ceea ce înconjură un lucru, un loc etc. o ~ de fortificații = zonă fortificată aflată la o distanță potrivită pentru a fi ferită de focul armelor grele ale unui eventual dușman; linie de ~ = cale ferată, șosea care înconjură un oraș. * ansamblu de plantații în jurul unui oraș sau de separare a unor zone ale acestuia. 6. fâșie continuă de table de oțel care formează bordajul unei nave. 7. grindă orizontală din beton armat, rezemată pe zidurile exterioare ale unei construcții, pentru a le lega între ele. 8. cadru de formă circulară. 9. ? de radiații = fiecare dintre cele două zone de radiație corpusculară ionizată, de grosime variabilă, care înconjură Pământul. (< fr. ceinture)

Sursa : neoficial

 

centúră s. f., g.-d. art. centúrii; pl. centúri

Sursa : ortografic

 

CENTÚR//Ă \~i f. 1) Cingătoare militară purtată peste uniformă (de care se atârnă sabia sau baioneta); centiron. 2) Fâșie din piele sau din alt material, care serveşte la încins sau la ajustat îmbrăcămintea; brâu; cingătoare; cordon; curea. \~ la rochie. * \~ de gimnastică cingătoare care susține corpul în timpul executării exercițiilor de gimnastică. \~ ortopedică dispozitiv care serveşte la menținerea corpului în poziție optimă pentru tratarea sistemului osos vătămat. \~ de salvare echipament care serveşte la menținerea unei persoane pe suprafața apei. \~ de siguranță echipament de protecție pentru muncitorii care lucrează la înălțimi mari sau pentru pasagerii unor vehicule. 3) Bandaj confecționat dintr-un material elastic și folosit la susținerea abdomenului. * \~ antiseismică brâu de beton pe care se fixează planșeul clădirilor pentru a le proteja în timpul cutremurelor. 4) Porțiune dintr-un spațiu care se caracterizează prin anumite particularități; zonă. * \~ verde ansamblu de parcuri și de grădini aflate în jurul unui oraș. \~ de fortificație totalitate a fortificațiilor construite în jurul unei localități. 5) anat. Ansamblu osos care leagă membrele superioare și cele inferioare de trunchi. * \~ scapulară ansamblu osos format din omoplaţi și din clavicule care leagă membrele superioare de trunchi. \~ pelviană ansamblu osos format din oasele coxale care leagă membrele inferioare de trunchi. 6) (la box) Linie imaginară din regiunea ombilicului, sub care loviturile sunt interzise. [G.-D. centurii] /ceinture

Sursa : NODEX

 

CENTÚRĂ s.f. 1. Curea lată de piele, de pânză etc., folosită mai ales de militari; centiron. * Centură de salvare = dispozitiv format din corpuri plutitoare care se fixează în jurul taliei, servind la menținerea unei persoane la suprafața apei fără înoate; colac de salvare. 2. Cingătoare. * Centură pelviană = oasele bazinului. ** (Sport) a) Linie imaginară la nivelul ombilicului sub care nu sunt permise loviturile la box; b) procedeu tehnic de prindere a mijlocului adversarului cu mâinile la lupte. 3. (Mil.) Centură de fortificații = zonă fortificată aflată la o distanță potrivită pentru a le feri de focul armelor grele ale unui eventual dușman; cale ferată de centură = cale ferată care înconjură un oraș. 4. Fâșie continuă de table de oțel care formează bordajul unei nave. 5. Grindă orizontală din beton armat, rezemată pe toată lungimea ei pe zidurile exterioare ale unei clădiri, având rolul de a le lega între ele. 6. Cadru de formă circulară. 7. Centuri de radiație = zone de grosime variabilă, care înconjură Pământul, caracterizate printr-un nivel ridicat de radiație corpusculară ionizată. [< fr. ceinture].

Sursa : neologisme

 

centúră (-ri), s.f. - Curea, cordon, cingătoare. Fr. ceinture. - Der. centiron (var. cinturon, vulg. cintiron), s.n., din fr. ceinturon.

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruCENTURĂ

 Rezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentruCENTURĂ.

George Coșbuc - Jertfele împăcării

George Coşbuc - Jertfele împăcării Jertfele împăcării de George Coșbuc Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX 10 X I În negura pădurii castelul îngrădit Cu șanțuri uriașe stă trist, mucigăit, Și numai câteodată în jurul său revine Mișcarea vieții calde, când paveze quirine Răsar de după ziduri — de două ori pe an. Atunci legionarii colosului roman Ies grabnici ca furtuna și tari ca răzbunarea, Dar nu le simți nici pasul, nici nu le-auzi strigarea, Se-mprăștie deodată și iar s-adună des Și pier în crâng. Se joacă ? Dar iată-i! Dânșii ies Mai mulți! Erau o sută și-acum ei sunt o mie, Mai iuți și mai năvalnici, mai plini de vijelie. S-amestecă, s-aruncă popor peste popor ! Ies fulgere din suliți, dar sulițele mor Zdrobite de pieptarul puternicelor zale ; Ajung acum la piepturi, cu pumnii-și fac ei cale Prin șiruri teutone : nici țipete de guri, Nici tropot nu s-aude ! Vezi numai izbituri De pumn, mișcare mută de braț și de secure. Și-n muta zvârcolire, ei intră în pădure Așa-ncleștați : și codrii iau flacără acum. Și ei se luptă- ...

 

Alecu Russo - Scrisori (Russo)

... urmeze închipuirea frumoaselor planuri pe care le întrevăd! Un mare popor cu o mare ca întăritură, două fluvii care se numesc Dunărea și Nistru drept centură, cu sânge roman în vine, și nici Moldova cu fiicele ei, nici Transilvania ori Banat, ci un pământ românesc cu o mare capitală, care s ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Mihaida

Ion Heliade Rădulescu - Mihaida Mihaida de Ion Heliade Rădulescu Fragment epic Cântul I Cânt armele române și căpitanul mare Ce-mpinseră păgânii și liberară țara, Răzbunătoare spaimă luciră peste Istru, Peste Carpați trecură de glorie încinse Și toți românii-ntr-una uniră sub un sceptru, O acvilă, o lege, cum are ca să fie. În van o crudă soarte i-alungă ne-mpăcată, În van conspiră iadul să-i ție-n întuneric Ș-asupra lor trimite fatala dezbinare Și uneltiri străine și-mperecheri civile, Căci Domnul îi protege și-i ține peste secoli Și i-a ales să-și facă din ei tărie mare. O, muză-mbărbătată ce-n Elicon n-ai nume, Ce soarele dreptății te-ncinde și te-nspiră! Mută să fie buza profană ce te cheamă Să amăgească omul și cerul să insulte. Severă deitate, a crimelor pedeapsă, Ce vizitezi pământul să deifaci pe oameni, Să fulgeri tirania, să reîntregi popoare! Eroica ta liră acordă cu unirea, Fă să-i auz vibrarea a coardelor sonoare Întinse-n negrul sânge tiranilor purpurii. Tu dă semnalul, muză, la prima mea cântare, În sânul meu revarsă mânia ceea sacră; Aprinde-a ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Ioan Vodă cel Cumplit

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Ioan Vodă cel Cumplit Ioan Vodă cel Cumplit de Bogdan Petriceicu Hasdeu Aventurile, domnia, războaiele, moartea lui; rolul său în istoria universală și în viața poporului român. (1572-1574) Ainsi d'un peuple entier je feuilletais l'istoire! Livre fatal de deuil, de grandeur, de victoire... Astfel răsfoiam istoria unui popor întreg: carte fatală de doliu, de mărire, de victorie! Victor Hugo, oda Ubi defuit orbis Cuprins 1 PREFAȚA LA A II-A EDIȚIUNE 2 PREFAȚA PRIMEI EDIȚIUNI 3 INTRODUCȚIUNE 4 AVENTURIERUL 5 DOMNUL 6 CĂPITANUL 7 CATASTROFA 8 DUPĂ EL... 9 EPILOG PREFAȚA LA A II-A EDIȚIUNE Sunt acum aproape 30 de ani, la 1864, în casele lui Mircousch din Piața Teatrului, am scris pe Ioan-vodă cel Cumplit. Eram tânăr și scriam așa cum nu mai sunt în stare de a scrie astăzi: dar tocmai de aceea, reproducând lucrarea mea de atunci, o las cum a fost, fără a cuteza să-i îmbătrânesc tinerețea, căci orice adaos ar fi un benghi, orice scurtare — o zbârcitură. Fără a adăoga, fără a scurta, fără ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruCENTURĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentruCENTURĂ.

BURTIERĂ

... BURTIÉRĂ , burtiere , s . f . Corset care strânge abdomenul și șoldurile , centură

 

CAPOC

CAPÓC s . n . Fibră vegetală asemănătoare cu lâna , dar cu o rezistență redusă , obținută din fructul unui arbore exotic ( Ceiba pentandra ) și folosită ca umplutură la saltele , la plăpumi , la centurile de salvare

 

CARTUȘIERĂ

... CARTUȘIÉRĂ , cartușiere , s . f . Geantă sau cutie mică de metal sau de piele , prinsă la centură

 

CENTIRON

... CENTIRÓN , centiroane , s . n . Centură

 

CENTURIAT

CENTURIÁT , - Ă , centuriați , - te , adj . De centurie , al centuriei ; repartizat pe centurii . [ Pr . : - ri -

 

CENTURIE

CENTÚRIE , centurii , s . f . 1. ( În armata romană ) Subdiviziune tactică cuprinzând o sută de ostași ; ( în vechea organizare a armatei române ) subîmpărțire a cetei . 2. ( În vechea Romă ) Diviziune politică și administrativă formată dintr - o sută de

 

CLAVICULĂ

CLAVÍCULĂ , clavicule , s . f . Fiecare dintre cele două oase anterioare ale centurii scapulare care ( la mamifere ) se articulează cu sternul si cu

 

CORDON

... CORDÓN , cordoane , s . n . I. 1. Cingătoare ( de material plastic , de panglică , de pânză , de piele etc . ) ; centură , curea . 2. ( Geogr . ; în sintagma ) Cordon litoral = fâșie de uscat care desparte o lagună sau un liman de mare ; săgeată litorală , perisip . 3. Ansamblu de ...

 

CORSET

... CORSÉT , coesete , s . n . Centură

 

PORTBAIONETĂ

... PORTBAIONÉTĂ , portbaionete , s . f . Dispozitiv din piele atașat la o centură

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...