Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ÎNCOPCIA, BABĂ, SOSMA, ÎNCHEIA, AGRAFĂ, BRIDĂ, BURDUF, CARAVANI, COLCEAC, COPCIE ... Mai multe din DEX...

COPCĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CÓPCĂ^1, copci, s.f. 1. Sistem format din două piese metalice (un cârlig și un inel), folosit pentru prinderea a două părți ale unei confecții. 2. Agrafă pentru învelitori în construcție. 3. Proeminență în formă de limbă a unei piese plate, care intră în orificiul unei alte piese plate, realizând îmbinarea prin încopciere. [Var.: (reg.) cópcie s.f.] - Din bg. kopce.

Sursa : DEX '98

 

COPCĂ^2, copci, s.f. 1. Gaură, spărtură făcută în gheața unui râu, a unei bălți etc. pentru pescuit sau pentru scos apă. * Expr. (Fam.) A se duce pe copcă = (despre bunuri) a se pierde, a se irosi, a se distruge; (despre oameni) a intra într-o mare încurcătură, a o păți. 2. Gaură făcută într-o șiră de paie, în care se ține uneori pleava. 3. Scobitură, groapă făcută în pământ, în piatră etc. 4. (Reg.) Săritură pe care o fac animalele când fug repede. - Din bg. kopka.

Sursa : DEX '98

 

CÓPCĂ s. 1. (reg.) sponcă. (\~ la o haină.) 2. (MED.) agrafă. (Buzele unei plăgi strânse cu \~i.)

Sursa : sinonime

 

CÓPCĂ s. ochi, (reg.) beucă, burduf, produf, toană, vad, (Mold.) produșcă, (prin Munt.) scorbură, (prin Mold.) știoalnă. (\~ făcută în gheață.)

Sursa : sinonime

 

cópcă (agrafă, gaură) s. f., g.-d. art. cópcii; pl. copci

Sursa : ortografic

 

cópcă (săritură) s. f., g.-d. art. cópcei; pl. cópce

Sursa : ortografic

 

CÓP//^3 \~ci f. rar Salt făcut de un animal în timpul fugii. /kopka

Sursa : NODEX

 

CÓP//^2 \~ci f. 1) Gaură pe suprafața înghețată a unei ape, făcută pentru a prinde pește sau pentru a lua apă. * A se duce pe \~ a) a dispărea fără urmă; a se duce fără întoarcere; b) a o păți. 2) Scobitură mică făcută într-un mal, servind drept treaptă pentru urcuș. [G.-D. copcii] /kopka

Sursa : NODEX

 

CÓP//^1 \~ci f. Piesă de metal constând din două elemente (un cârlig și un inel) care serveşte pentru a încheia o haină. [G.-D. copcii] /kopţa

Sursa : NODEX

 

cópcă (-ci), s.f. - 1. Gaură, spărtură; în special gaura făcută natural sau artificial în stratul de gheață care acoperă apele iarna. - 2. Salt, săritură. - Var. coftă, s.f. (gaură, scobitură). Bg. kopka (Cihac, II, 72; Conev 85; DAR), din sl. kopati "a goli," cf. copaie. Al doilea sens este mai puțin clar, totuși cf. rut. kopnuty "a da cu copita", poate trebuie plecat de la imaginea armăsarului care pare sape cu copita pămîntul. - De la var. provine fără îndoială coptori (var. coftori, coptora, coptoroși), vb. (a săpa, a excava, a adînci), care pare a se fi încrucișat cu copt, coptură (DAR; după Scriban, ar fi un der. de la cuptor, ipoteză neverosimilă).

Sursa : etimologic

 

cópcă (-ci), s.f. - 1. Agrafă, clemă, capsă. - 2. Cataramă, obiect care prinde. - 3. Clemă la cărțile legate odinioară. - 4. Traversă, bară. - Megl. copce. Tc. kopça (Șeineanu, II, 145; Meyer 198; Berneker 564; Ronzevalle 136; DAR); cf. bg. kop?e (Cihac, II, 72), sb. kop?a, alb. kopsë, mag. kapocs. Fonetismul rom. se explică printr-un sing. analogic, plecîndu-se de la pl. copci; sing. normal ar fi copce (DAR afirmă contrariul). - Der. copcier, s.m. (fabricant de nasturi și copci); încopcia, vb. (a prinde în copci, a prinde, a fixa); copci, vb. (a altoi, a introduce un altoi sub coaja unui copac); copcit, s.n. (altoire).

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruCOPCĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentruCOPCĂ.

George Coșbuc - Fata morarului

George Coşbuc - Fata morarului Fata morarului de George Coșbuc Sub plopii rari apele sună Și plopii rari vâjâie-n vânt, Iar roata se-nvârte nebună! Eu stau la covată și cânt, Dar singură nu știu ce cânt, Și-n ochii mei lacrimi s-adună. Așa-i de-ntuneric afară! Din cer un iad până-n pământ. Eu cânt tot un cântec d-aseară Și-așa mi-e de silă să-l cânt, Și tremur și n-aș vrea să-l cânt, Și-l tac, dar nevrând îl cânt iară! O, stânge-te, lampă, te stânge! Că brâul de-ncins mi-a fost lung, Dar brâul meu astăzi mă strânge, La copcii cu greu îl ajung! Așa de cu greu îl ajung, Și-n copcii el trupul mi-l frânge! Dormi, mamă, dormi, draga mea mamă, Să nu-ntrebi de ce nu dorm eu! Obrazul ascuns sub năframă E martur păcatului meu. E martur amarului meu: Tu n-ai băgat încă de seamă! Sub plopii rari apele sună, Și plopii rari vâjâie-n vânt, Scot hohote parcă să-mi spună, În râs, ce nemernică sânt! Ce rea, ce nemernică sânt, Iar apele-mi strigă: Nebună! O, macină grâul ...

 

Gelu Vlașin - Muka IV

... ceaușescu pe copertă zâmbitor nu te cred îmi spune unul pe terasă la motor și-au făcut ceva fârtate au făcut s-au dus pe copcă

 

Ion Luca Caragiale - Toxin și toxice

... politică, averea. Ei credeau că generositatea lor de rasă avea să izvorască fără istorie din pământul patriei. Cu iuțeala vertiginoasă începură să se ducă pe copcă marile averi boierești - un palat, pentru un act de propagandă; mii de galbeni, pentru o misiune fantezistă; o moșie pentru o broșură tipărită la Paris ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Bată-te Dumnezeu!

Ion Heliade Rădulescu - Bată-te Dumnezeu! "Bată-te Dumnezeu!" (Coconița Drăgana) de Ion Heliade Rădulescu Coconița Drăgana s-a crescut cu bună ducațioane la părinții dumneaei. Ninecuță-sa, pe lângă celelalte, a învățat-o și meșteșugul zugrăviei: știe de minune a-și încondeia și îmbina sprâncenele și, când voiește, se face albă ca peretele și roșie ca racul (și nu știu cum se întâmplă, că dumneaei mai totdauna este astfel) și e frumoasă de minune. Acum nu mai este fătă mare, e cu casa dumneaei, cu boierul dumneaei. Când a ieșit din brațele părinților, băbăcuță-său i-a dat o zestre bunicică, între care se cuprind și câteva suflete de țigani (pentru că băbăcuță-său e creștin bun și i-a dat Dumnezeu putere și peste sufletele țiganilor; când va le vinde, le dă de zestre, le dăruiește, le face danie pentru iertarea sufletului său, ba încă, când va voi, le poate da și dracului). Ninecuță-sa iară i-a dichisit bisahteaua și i-a pus înăuntru, cu toată rânduiala și cu toată dragostea părintească, felurimi de sculișoare: sticlulița cu stricat , pe care ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Mihaida

Ion Heliade Rădulescu - Mihaida Mihaida de Ion Heliade Rădulescu Fragment epic Cântul I Cânt armele române și căpitanul mare Ce-mpinseră păgânii și liberară țara, Răzbunătoare spaimă luciră peste Istru, Peste Carpați trecură de glorie încinse Și toți românii-ntr-una uniră sub un sceptru, O acvilă, o lege, cum are ca să fie. În van o crudă soarte i-alungă ne-mpăcată, În van conspiră iadul să-i ție-n întuneric Ș-asupra lor trimite fatala dezbinare Și uneltiri străine și-mperecheri civile, Căci Domnul îi protege și-i ține peste secoli Și i-a ales să-și facă din ei tărie mare. O, muză-mbărbătată ce-n Elicon n-ai nume, Ce soarele dreptății te-ncinde și te-nspiră! Mută să fie buza profană ce te cheamă Să amăgească omul și cerul să insulte. Severă deitate, a crimelor pedeapsă, Ce vizitezi pământul să deifaci pe oameni, Să fulgeri tirania, să reîntregi popoare! Eroica ta liră acordă cu unirea, Fă să-i auz vibrarea a coardelor sonoare Întinse-n negrul sânge tiranilor purpurii. Tu dă semnalul, muză, la prima mea cântare, În sânul meu revarsă mânia ceea sacră; Aprinde-a ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Milogul

... de steluțe, trosneau și, plutind în neștirea întunericului, se stingeau una după alta. Ai fi crezut că întreaga lume s-a dus pe copcă dacă, în ropotul ploii ce cădea de astă dată nemiluit, nu s-ar fi auzit ocările lui Căliman și scârțâitul ascuțit al unui cărucior ce ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Domnul Vucea

... ca tata chiar... Doamne, dar dacă, în loc să ia pisica de coadă, m-o înhăța pe mine d-un picior?... Se ducea chieful pe copcă, și mă întorceam acasă, înșirând pisicii vorbe de mângâiere: - Lasă, Mărtinică, nu fi fricoasă că Domnul e bun... nu bate la palmă... nu pune în ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Văduvele

... vin a băut omul la masa ta ca să nu-l înșeli la a lui, s-a dus prietenia pe copcă, c-așa e făcută să fie dragostea, fără ștreang de gât și fără căluș în gură. Cine a auzit și nu s-a ...

 

George Coșbuc - Tulnic și Lioara

George Coşbuc - Tulnic şi Lioara Tulnic și Lioara de George Coșbuc Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII I De când e lumea lume și rostul vorbei rost, Domn bun, cum a fost Stâlpeș, nici nu-i și nici n-a fost Și, de-ar trăi pământul oricât să mai trăiască, Alt domn așa ca dânsul nu cred să se mai nască. Era-mpărat puternic și mare nume-avea, O țară, cât o lume, toiagu-i stăpânea, Și oști avea din plinul, și-a gurii sale graiuri, Treceau poruncitoare pe zece mii de plaiuri, Căci mejdele lui Stâlpeș băteau hotar rotund: Din granița lui Codru, ce-n preabătul afund Al Ostului domnește mulțimi ascultătoare, Trec mejdele trei sute de câmpi și văi vioare Spre munți până-n movile, pe cari le-au ridicat Bătrânii lui Crai-Verde și Vultur Împărat, De-aici apoi țin ață pe-a muntelui cunună Și dau hotar lui ținteș și craiului Fortună, Și trec pe la Crai-Sânger, se pierd apoi mai sus La Trăsnet împăratul, în margine de-apus. Așa era! și lumea de- ...

 

Vasile Alecsandri - Dumbrava roșie

Vasile Alecsandri - Dumbrava roşie Dumbrava roșie de Vasile Alecsandri Poem istoric (1497) dedicat amicului meu C. Negri Cuprins 1 I - VISUL LUI ALBERT [2] 2 II - ȚARA ÎN PICIOARE 3 III - TABĂRA LEȘEASCĂ 4 IV - TABĂRA ROMÂNĂ 5 V - ȘTEFAN CEL MARE 6 VI - ASALTUL 7 VII - LUPTA 8 VIII - ARATUL 9 Note I - VISUL LUI ALBERT [2] Albert, craiul Lehiei, făcut-a un vis mare, Un vis de năvălire, de-nvingeri glorioase! El se văzu puternic, pe-un armăsar călare, Înfiorând cu spada-i popoare numeroase. Din Miazăzi fierbinte în recea Miazănoapte, Din Răsăritul mândru l-Apusul lucitor El auzi prin visu-i mii, mii de mii de șoapte Crescând în zgomot falnic, gigantic, imnător, Un uragan de glasuri ce clocotea prin lume, Purtând, nălțând ca fală un nume... al său nume! Albert, craiul Lehiei, trufaș, semeț, ușor, Ademenit, se crede stăpân pe viitor Ș-aruncă ochi de pradă pe țările vecine: Care din ele, zice, mi-ar cuveni mai bine? El stă puțin pe gânduri, apoi cu mare glas: Moldova este pragul întâiului meu pas! În țara acea mică, neîncetat lovită De dușmani fără număr și-n veci nebiruită, În care toți bărbații sunt zmei ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Din memoriile Trubadurului

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Din memoriile Trubadurului Din memoriile Trubadurului de Barbu Ștefănescu-Delavrancea S-a dus greutatea întunericului care învăluia toată încăperea lumii. Parcă vântul a desfundat ș-a risipit negura din rețeaua copacilor. Soarele și-a deschis la răsărit apărătoarea sa năprasnică, roșie ca para focului, aurie, violetă, albastră și, pe la mijlocul cerului, ca o jumătate de roată verzurie. Desfășurați pe cer, cu închipuirea, o coadă de păun, înfiptă cu rădăcina în pământ, și prelungiți-i penele cu lumini metalice până la înălțimea amiezii, și totuși n-o să simțiți acea frumusețe fără de pereche a unui răsărit de soare. Nu vă rămâne decât să vă scuturați trupul de trândăvia încropită a patului, să crăpați ochii voștri cârpiți de somn și, deșteptându-vă simțurile greoaie cu apă proaspătă și rece, să priviți fără a vă sătura ceea ce omul nu poate nici descrie, nici zugrăvi cu fețe mincinoase pe o pânză moartă. Arta împuținează natura. Arta e născocită pentru cei ce aud și văd pe sfert din câte natura le desfășură înaintea lor. Tot ce creează omul e o sărăcie vicleană ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruCOPCĂ

 Rezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentruCOPCĂ.

Exodul Capitol 26

Exodul Capitol 26 Exodul 25 Exodul Capitol 26 1 Cortul să -l faci din zece covoare de in subțire răsucit, și din materii vopsite în albastru, purpuriu și cărmiziu; pe el să faci heruvimi lucrați cu măiestrie. 2 Lungimea unui covor să fie de două zeci și opt de coți, iar lățimea unui covor să fie de patru coți; toate covoarele să aibă aceeaș măsură. 3 Cinci din aceste covoare să fie prinse împreună, iar celelalte cinci covoare să fie de asemenea prinse împreună. 4 La marginea covorului cu care se sfîrșește cea dintîi împreunare de covoare, să faci niște chiotori albastre; tot așa să faci și la marginea covorului cu care se sfîrșește a doua împreunare de covoare. 5 La cel dintăi covor să faci cincizeci de chiotori, iar la marginea covorului cu care se sfîrșește a doua împreunare de covoare să faci tot cincizeci de chiotori. Chiotorile acestea să se potrivească unele cu altele și să vină față în față. 6 Apoi să faci cincizeci de copci de aur, și cu copcile acestea să prinzi covoarele unul de altul, așa încît cortul să alcătuiască un întreg. 7 Să mai faci niște ...

 

Exodul Capitol 36

Exodul Capitol 36 Exodul 35 Exodul Capitol 36 1 Bețaleel, Oholiab, și toți bărbații iscusiți în cari pusese Domnul înțelepciune și pricepere, ca să știe să facă lucrările rînduite pentru slujba sfîntului locaș, au făcut totul după cum poruncise Domnul. 2 Moise a chemat pe Bețaleel, Oholiab, și pe toți bărbații iscusiți în mintea cărora pusese Domnul pricepere, și anume pe toți cei cu tragere de inimă la lucrul acesta ca să -l facă. 3 Ei au luat dinaintea lui Moise toate prinoasele, pe cari le aduseseră copiii lui Israel ca să facă lucrările rînduite pentru slujba sfîntului locaș. Chiar și dupăce se începuse lucrarea, tot se mai aduceau lui Moise, în fiecare dimineață, daruri de bună voie. 4 Atunci toți bărbații iscusiți, prinși la toate lucrările sfîntului locaș, și-au lăsat fiecare lucrul pe care -l făceau, 5 și au venit de au spus lui Moise: ,,Poporul aduce mult mai mult decît trebuie pentru facerea lucrărilor, pe cari a poruncit Domnul să le facem.`` 6 Moise a pus să strige în tabără că nimeni, fie bărbat fie femeie, să nu mai aducă daruri pentru sfîntul locaș. Au oprit astfel pe popor să ...

 

Exodul Capitol 35

Exodul Capitol 35 Exodul 34 Exodul Capitol 35 1 Moise a strîns toată adunarea copiilor lui Israel, și le -a zis: ,,Iată lucrurile, pe cari a poruncit Domnul să le faceți. 2 Șase zile să lucrați, dar ziua a șaptea să vă fie sfîntă; acesta este Sabatul, ziua de odihnă, închinată Domnului. Cine va face vreo lucrare în ziua aceea, să fie pedepsit cu moartea. 3 Să n`aprinzi foc, în niciuna din locuințele voastre, în ziua Sabatului.`` 4 Moise a vorbit întregei adunări a copiilor lui Israel, și a zis: ,,Iată ce a poruncit Domnul. 5 Luați din ce aveți și aduceți un prinos Domnului. -Fiecare să aducă prinos Domnului ce -l lasă inima: aur, argint, și aramă; 6 materii vopsite în albastru, în purpuriu, în cărmiziu, in subțire și păr de capră; 7 piei de berbeci vopsite în roș și piei de vițel de mare; lemn de salcîm, 8 untdelemn pentru sfeșnic, mirodenii pentru untdelemnul ungerii și pentru tămîia mirositoare; 9 pietre de onix și alte pietre pentru împodobirea efodului și a pieptarului. 10 Toți cei iscusiți ...

 

Exodul Capitol 39

Exodul Capitol 39 Exodul 38 Exodul Capitol 39 1 Cu materiile văpsite în albastru, în purpuriu și în cărmiziu, au făcut veșmintele preoților pentru slujba sfîntului locaș, și au făcut veșminte sfinte lui Aaron, cum poruncise lui Moise Domnul. 2 Au făcut efodul de aur, de fir albastru, purpuriu și cărmiziu, și de in subțire răsucit. 3 Au întins niște plăci de aur, și le-au tăiat în fire subțiri, pe cari le-au țesut în materiile vopsite în albastru, în purpuriu și în cărmiziu, și în in subțire; era lucrat cu măestrie. 4 I-au făcut niște umărari cari se împreunau cu el, așa că la cele două capete ale lui, efodul era legat cu ei. 5 Brîul era de aceeaș lucrătură ca efodul și prins de el; era de aur, de fir albastru, purpuriu și cărmiziu, și de in subțire răsucit, cum poruncise lui Moise Domnul. 6 Au pregătit pietrele de onix, le-au prins în legături de aur și au săpat pe ele numele fiilor lui Israel, cum se sapă pecețile. 7 Le-au pus pe umărarii efodului, ca pietre de aducere aminte pentru fiii lui Israel, cum poruncise lui ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruCOPCĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 16 pentruCOPCĂ.

ÎNCOPCIA

... ÎNCOPCIÁ , încopciez , vb . I . Tranz . 1. ( Rar ) A închide o copcă ; a încheia o haină în copci . 2. A îmbina două piese de tablă , introducând limbile uneia în golurile corespunzătoare ale celeilalte ...

 

BABĂ

BÁBĂ , babe , s . f . I. Femeie în vârstă înaintată ; femeie trecută de tinerețe ; băbătie , babetă ^1 . II. 1. Bârnă de sprijinire a unui acoperiș sau a unui planșeu de lemn . 2. Parte a unei copci în formă de toartă ( numită și femeiușcă ) în care se prinde cealaltă parte a copcii , în formă de cârlig ( numită și moș ) . 3. ( Iht . ) Zglăvoacă . 4. ( Reg . ) Ciupercă roșie , comestibilă , care crește pe crăci uscate și

 

SOSMA

... SOSMÁ s . f . Copcă

 

ÎNCHEIA

ÎNCHEIÁ , închéi , vb . I . Tranz . I. 1. A prinde în nasturi , în copci etc . un obiect de îmbrăcăminte . 2. A potrivi una într - alta părțile componente ale unui obiect ; a îmbina , a uni . II. 1. A termina , a pune capăt , a sfârși o acțiune , o operație etc . 2. A stabili un acord , a definitiva un tratat

 

AGRAFĂ

... să fixeze o haină , părul etc . 2. ( Med . ) Mică piesă metalică cu care se prind și se mențin unite buzele unei plăgi până la cicatrizare ; copcă

 

BRIDĂ

... BRÍDĂ , bride , s . f . 1. Gaică prin care se petrece cordonul sau cu care se încheie o copcă

 

BURDUF

... de comunicație dintre două vagoane de călători . 5. Bășică ( 1 ) uscată , care , pe vremuri , se întrebuința în loc de geam . 6. ( Reg . ) Burduhan . 7. ( Reg . ) Copcă

 

CARAVANI

CARAVÁNI S . m . pl . ( Înv . ) Pantaloni largi la talie și strâmți de la genunchi în jos , strânși la glezne cu nasturi sau cu

 

COLCEAC

COLCEÁC , colceacuri , s . n . ( Înv . ) Un fel de gheată care se încheia cu copci . - [ Var . : colceág , colcegi , s .

 

COPCIE

... CÓPCIE s . f . v . copcă

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...