Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ÎNTINDE, ALURĂ, ATELIER, DEȘIRA, DESFĂȘURAT, INSTITUȚIE, PRECIPITA, ÎNAINTA, ÎNTINS, ȘCHIOPĂTA, ȘIR ... Mai multe din DEX...

DESFĂȘURA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

DESFĂȘURÁ, desfășór, vb. I. 1. Tranz. A face ca un obiect nu mai fie înfășurat sau ghemuit, a desface, a întinde în toată lungimea sau suprafața. * Refl. Un sul de hârtie se desfășoară. ** Refl. (Despre unități militare) A trece la o formație de luptă. 2. Refl. și tranz. Fig. (Despre locuri și priveliști din natură) A (se) înfățișa, a (se) arăta treptat (în toată amploarea); a (se) întinde, a (se) așterne până departe. ** Refl. (Despre fapte, evenimente etc.) A se petrece, a decurge; a evolua în fazele sale succesive. 3. Tranz. A înfăptui o acțiune de durată, pe etape succesive și pe un plan larg. * Refl. Ce viață trepidantă trebuie se desfășoare acolo! [Prez. ind. și: desf?șur] - Lat. disfasciolare sau rom. des^1- + [în]fășura.

Sursa : DEX '98

 

A (se) desfășuraa (se) înfășura

Sursa : antonime

 

DESFĂȘURÁ vb. 1. a (se) desface, (pop.) a (se) desfira, (reg.) a (se) dezveli. (Se \~ un fir depănat.) 2. v. desface. 3. a (se) întinde, (Mold.) a (se) dişterne. (Acțiunea se \~ pe o anumită perioadă.) 4. a se derula, a evolua, a se întâmpla, a se petrece, (înv.) a se purta. (Iată cum s-au \~ faptele.) 5. a evolua, a merge. (Treaba se \~ bine.) 6. a decurge, a evolua, a se petrece. (Partida s-a \~ în bune condiții.) 7. v. disputa. 8. a depune, a duce, a efectua, a executa, a face, a îndeplini, a întreprinde, a presta. (A \~ acolo o muncă utilă.) 9. a da, a duce, a purta, a susține, (înv.) a sta. (Au \~ o luptă continuă pentru ...)

Sursa : sinonime

 

desfășurá vb., ind. prez. 1 sg. desfășór, 3 sg. și pl. desfășoáră; conj. prez. 3 sg. și pl. desfășoáre

Sursa : ortografic

 

A SE DESFĂȘURÁ se desfășoáră intranz. 1) (despre gheme sau ață înfășurată pe un ghem) A se desface într-un fir lung și continuu; a se deșira. 2) (despre unități militare) A se aranja în vederea unei acțiuni de luptă. 3) (despre evenimente, acțiuni etc.) A avea loc (într-un anumit mod); a-și urma cursul firesc; a decurge; a evolua. 4) fig. (despre priveliști, peisaj) A se întinde în fața ochilor; a se deschide. /<lat. disfasciolare

Sursa : NODEX

 

A DESFĂȘURÁ desfășór tranz. 1) A face se desfășoare. 2) (acțiuni de amploare) A realiza în etape succesive. 3) (subiecte, idei etc.) A expune în mod amănunțiț; a reda pe larg; a dezvolta. /<lat. disfasciolare

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruDESFĂȘURA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 119 pentruDESFĂȘURA.

Alexandru Macedonski - Noaptea de mai (Macedonski)

Alexandru Macedonski - Noaptea de mai (Macedonski) Noaptea de mai de Alexandru Macedonski Astfel: fiindcă apogeul la care sufletul atinge Când poartă cântece-ntre aripi dă naștere la răzvrătiri, Se poate crede că vreodată ce e foc sacru se va stinge Și muzele că vor rămâne amăgitoare năluciri? Vestalelor, când în picioare altarul vostru s-află încă, Și primăvara când se-ntoarce și astăzi ca și alte dăți, Și preschimbat când nu se află pământul falnic într-o stâncă, De ce v-ați reurca în sfera abstractelor seninătăți? Închisă dacă vă e lumea, recoborâți-vă-ntre roze. Parfumele din mai înalță reînnoite-apoteoze, Și-n noaptea blondă ce se culcă pe câmpenești virginități Este fioru-mpreunării dintre natura renăscută Ș-atotputerea Veciniciei de om abia întrevăzută. Veniți: privighetoarea cântă, și liliacul e-nflorit; Cântați: nimic din ce e nobil, suav și dulce n-a murit. Simțirea, ca și bunătatea, deopotrivă pot să piară Din inima îmbătrânită, din omul reajuns o fiară, Dar dintre flori și dintre stele nimica nu va fi clintit, Veniți: privighetoarea cântă și liliacul e-nflorit. Se poate crede că vreodată ce e foc sacru se va stinge, -- Când frunza ca și mai nainte șoptește ...

 

Alexei Mateevici - Lupta moldovenilor pentru drepturi

Alexei Mateevici - Lupta moldovenilor pentru drepturi Lupta moldovenilor pentru drepturi de Alexei Mateevici Înaintea privirilor întregului nostru popor moldovean din Basarabia se desfășură un larg câmp, care trebuie lucrat cu toate silințele, ca să dea roadele cuvenite. Acest câmp este starea în care ne aflăm noi astăzi. Iar roadele acestui câmp vor fi acele dreptăți cetățenești și naționale, la care năzuim noi cu toții. Soarta noastră e în mâinile noastre și, numai având privirile întotdeauna îndreptate la deșteptare, ne vom deștepta. Să nu uităm că nația (norodul) noastră are în sine mari puteri ascunse, care așteaptă numai dezvoltarea (desfășurarea) lor. Și odată desfășurate, ele pentru totdeauna ne vor face pe noi fericiți în toate privințele. Să ne sculăm dar din somnul nostru, cum s-au sculat acum mai mult de un veac frații noștri de peste Prut. Să ne pornim munca în pace și liniște pe calea binelui. Și să știm că deșteptarea noastră stă numai într-o muncă culturală (de minte). Trebuie să avem în vedere că asta-i scăparea noastră de întuneric. De pildă, începutul binevoinței pentru limba moldovenească are mare însemnătate pentru alegeri la noi în Basarabia, care ne așteaptă de curând. La alegerile trecute starea ...

 

Dimitrie Anghel - Dantura

Dimitrie Anghel - Dantura Dantura de Dimitrie Anghel Din volumul plănuit "Arca lui Noe" Publicată în Minerva , III, 1046, 14 nov. 1911, p. 1. A moșteni implică un cadavru, evocă un catafalc, făclii aprinse care ard și flutură, coroane și discursuri de multe ori ; și cu toate acestea, ce dulce lucru e a moșteni. Ce voluptate e să te găsești stăpîn pe un lucru de-a gata muncit, să devii proprietar în cursul unei nopți, să deschizi uși și sertare care ți-erau străine, să-ți predai la intrare pălăria și pardesiul unui servitor ce ți se înclină și să-ți asculți singur zgomotul pașilor ce trezesc ecourile propriului tău eu , care se va așeza și etala fără nici o discuție, în locul binevoitorului de cujus , care a fost așa de gentil să se strămute într-o proprietate în adevăr inalienabilă. En rîd, și cu toate acestea fiecăruia îi se poate întîmpla o asemenea năpastă, să muncească pentru un altul. Unii se conving devreme că banul odată agonisit muncește singur pentru tine și că telepatii ciudate și afinități nebănuite există între ban și ban. Încredințați de aceasta, pîna ce ajung să aibă ...

 

Ștefan Petică - La poalele crângului

Ştefan Petică - La poalele crângului La poalele crângului de Ștefan Petică 1900   Pe iarbă verde, cu capul în mâni, pe gânduri. Visez. Dinaintea mea un cosaș zbârnâie un cântec monoton și un toporaș galben întinde petalele lui lacome de sărutări spre mine. E lumină în aer, lumină multă și toate celea sclipesc, desfășoară o bogăție orbitoare de culori. Soarele trimite raze fierbinți cari-ți amintesc momente de profundă senzualitate... Ridic capul. Un nor cenușiu s-a înfipt în albastrul clasic, adânc al cerului, precum se înfige un cuget rău într-o inimă nevinovată. Sunt fericit. Senzații dulci mă năvălesc și pare că mă doboară, atât sunt de multe și atât sunt de intense. Sufletul meu zboară lin spre Dumnezeu, marele Pan, care pe toate le cuprinde și pe toate le simte. De pe mugurii plini de sevă se desprind sărutări sub îmbrățișarea caldă a razelor de soare, și sărutările zboară prin văzduhul clar și trezesc în minte-mi icoane de dragosti apuse. Iubirea veche, mare, puternică reînvie în sufletul meu pribeag. În noaptea accea, ah, cât n-am simțit eu în noaptea aceea! Sunt fiorii omorâtor de dulci ai iubirii senzuale – iubirea mea era ...

 

Alexandr Pușkin - Aduceri aminte

Alexandr Puşkin - Aduceri aminte Aduceri aminte de Alexandr Pușkin traducere de Alexei Mateevici Când glasul zilei pentru noi toți se trece Și amuțește orașul vorbitor, În umbre albastre-n pace rece Adoarme ostenitul muncitor, Atunci încep în pașnica tăcere A mea chinuitoare priveghere, Căci noaptea arde-n mine vie Mustrarea cugetului meu; Îmi fierbe mintea mea cea slabă și învie Un roi de gânduri negru, greu... Aducerea aminte-mi desfășoară Tot zapisul urâtei vieții mele, Citindu-l cu necaz și pocăințe grele, Eu tremur blestemând viața mea amară Și plâng amar ș-amar mă jeluiesc, Dar zapisul cel jalnic tot nu-l mai nimicesc. Ianuarie

 

Alexandru Macedonski - Reîntoarcerea

Alexandru Macedonski - Reîntoarcerea Reîntoarcerea de Alexandru Macedonski  :,,Fie pâinea cât de rea, Tot mai bună-n țara mea!" (G. Crețeanu) Soarta care mă gonește Crucea poate c-o să-mi dea, Însă dea-mi-o cât de iute... Voi purta-o-n țara mea! Salutare, cer albastru, Văi și dealuri, aer viu!... Salutare, Românie!... Mână, mână, surugiu! Pribegind în țări străine, Ani întregi am suspinat, Și din trista-mi depărtare Sufletu-mi întraripat Către Dunărea cea lată Mă făcea ca să reviu;... Dunărea mă readuse... Mână, mână, surugiu! Recunosc orice potecă, Orice ramuri, orice flori... Patria-mi își desfășoară Câmpii vecinic roditori! Iată punțile de bârne,... Morile, izvorul viu... Iată crucile vopsite... Mână, mână, surugiu! Colo-n zare se ivește O clopotniță lucind Și pe culmea depărtată Vezi o casă înălbind... Acea culme înverzită O revăd precum o știu... Mi-a văzut copilăria... Mână, mână, surugiu! Dacă, însă, moartea crudă Ca să-mi iasă-n drum ar vrea, Facă-și pofta cât îi place... Voi muri în țara mea! Iar pe culmea înverzită Mă vor duce, mort sau viu... Salutare, locuri sfinte... Mână, mână,

 

Alexandru Macedonski - Stepa

Alexandru Macedonski - Stepa Stepa de Alexandru Macedonski Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII I În zadar, asupritoare, omenirea-naintează, Stepa largă e și astăzi un domen necucerit; N-o despintecă nici pluguri, nici orașe n-o brăzdează. Pe sub iarba mătăsoasă, cu talaz nețărmurit, Se revarsă, fără margini, printre locuri mlăștinoase, Și de ceruri se izbește alergând spre răsărit. În acea sălbăticie de pustiuri onduloase, În picioare calc trecutul, corp și suflet mă cufund, Uit o viață amărâtă de ultragii sângeroase,     O renaștere întreagă într-un vis tot mai profund. II Și sub aripa ciudată ce mi-o simt trecând pe frunte, Mă revăd băiatul tânăr cu superbe-nsuflețiri, Blond copil, care cutează preursirile să-nfrunte. Liberat de-orășenismul subțiatelor simțiri, Diezată nu mai țipă nici o voce pătimașă, Stepa, stepa se îmbracă cu solare răzlățiri. Verdea papură vuiește pe câmpia uriașă Flori albastre și flori roșii, libelulă și țânțar, Scânteiază ca-ntr-un cântec de idilă drăgălașă,     Și întinderea sclipește, și sunt singurul ei țar. III Părul meu aprins de soare este tot o scânteiere... Caldul sânge prin artere năvălește, întețit... Pentru calul strâns în pulpe sunt sălbatică durere. ...

 

Alexandru Macedonski - Tinerețea eternă

Alexandru Macedonski - Tinereţea eternă Tinerețea eternă de Alexandru Macedonski Cine vrea în toată viața tot mereu să-ntinerească, Cu bătrâni să nu s-adune, cu bătrâni să nu vorbească Pe cât timp în suflet cântă dulci visări, — entuziasm, Pe cât timp se desfășoară al speranței veșnic basm, Ochiul viu scântei împarte, — ești scutit de bătrânețe, Și etatea te-nfășoară în eterna

 

Alexei Mateevici - Aduceri aminte

Alexei Mateevici - Aduceri aminte Aduceri aminte de Alexandr Pușkin traducere de Alexei Mateevici Când glasul zilei pentru noi toți se trece Și amuțește orașul vorbitor, În umbre albastre-n pace rece Adoarme ostenitul muncitor, Atunci încep în pașnica tăcere A mea chinuitoare priveghere, Căci noaptea arde-n mine vie Mustrarea cugetului meu; Îmi fierbe mintea mea cea slabă și învie Un roi de gânduri negru, greu... Aducerea aminte-mi desfășoară Tot zapisul urâtei vieții mele, Citindu-l cu necaz și pocăințe grele, Eu tremur blestemând viața mea amară Și plâng amar ș-amar mă jeluiesc, Dar zapisul cel jalnic tot nu-l mai nimicesc. Ianuarie

 

Alexei Mateevici - Ce ne trebuie nouă%3F

... adică când au voie să vorbească, să scrie, să citească, să învețe, să se judece și să se roage în limba lor, atunci ele pot desfășura în pace și liniște toate puterile minții și ale inimii lor. Atunci ele își aduc folos lor însele, cât și împărăției în care trăiesc, căci ...

 

Alexei Mateevici - Preoțimea și poporul nostru

Alexei Mateevici - Preoţimea şi poporul nostru Preoțimea și poporul nostru de Alexei Mateevici Grea vreme. O stare de cumpănă, o stare nehotărâtă, prin care arareori a mai fi trecut moldoveanul nostru basarabean cu toate nenorocirile lui. Știm cu toții, că scaparea noastră este numai cea mai strânsă unire între noi înșine. Știm că prin această unire trebuie să ne gătim în cel mai silitor chip de alegeri, de la care atârnă tot viitorul nostru. Înaintea noastră se desfășoară un drum neted și, mergând pe acest drum, am putea să ajungem măcar la o parte din cele ce le dorim. Dar iată că pe acest drum se ivesc piedici. Nu ni se dă nouă voie să facem adunări în orișice fel, noi nu putem fățiș să ne strângem la un loc, să vorbim despre ce ne doare pe noi, să ne punem unul pe altul la cale, să ne cunoaștem simțirile și părerile noastre, să știm pe cine să-l alegem. Nu putem, vasăzică, să ne pregătim ca oamenii, cum se cuvine, pentru zidirea vieții noastre. Iar, precum am mai spus, trebuie să ne pregătim. Grea vreme... Ce să facem noi în vederea unor asemenea lucruri? Bietul țăran ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruDESFĂȘURA

 Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentruDESFĂȘURA.

1 Samuel Capitol 12

1 Samuel Capitol 12 1 Samuel 11 1 Samuel Capitol 12 1 Samuel a zis întregului Israel: ,,Iată că v`am ascultat glasul în tot ce mi-ați zis, și am pus un împărat peste voi. 2 De acum, iată împăratul care va merge înaintea voastră. Cît despre mine, eu sînt bătrîn, am albit, așa că fiii mei sînt cu voi; am umblat înaintea voastră, din tinereță pînă în ziua de azi. 3 Iată-mă! Mărturisiți împotriva mea, în fața Domnului și în fața unsului Lui: Cui i-am luat boul, sau cui i-am luat măgarul? Pe cine am apăsat, și pe cine am năpăstuit? De la cine am luat mită ca să închid ochii... asupra lui? Mărturisiți, și vă voi da înapoi.`` 4 Ei au răspuns: ,,Nu ne-ai apăsat, nu ne-ai năpăstuit, și nici n`ai primit nimic din mîna nimănui``. 5 El le -a mai zis: ,,Domnul este martor împotriva voastră, și unsul Lui este martor, în ziua aceasta, că n`ați găsit nimic în mînile mele``. Și ei au răspuns: ,,Sînt martori!`` 6 Atunci Samuel a zis poporului: ,,Domnul a pus pe Moise și pe ...

 

Iov Capitol 36

... nu te ducă în rătăcire! 19 Oare ar ajunge strigătele tale să te scoată din necaz, și chiar toate puterile pe cari le-ai putea desfășura? 20 Nu suspina după noapte, care ia popoarele din locul lor. 21 Ferește-te să faci rău, căci suferința te îndeamnă la rău. 22 Dumnezeu ...

 

Isaia Capitol 44

Isaia Capitol 44 Isaia 43 Isaia Capitol 44 1 ,,Ascultă acum, Iacove, robul Meu, Israele, pe care te-am ales!`` 2 Așa vorbește Domnul, care te -a făcut și întocmit, și care dela nașterea ta este sprijinul tău: ,,Nu te teme de nimic, robul Meu Iacov, Israelul Meu, pe care l-am ales. 3 Căci voi turna ape peste pămîntul însetat și rîuri pe pămîntul uscat; voi turna Duhul Meu peste sămînța ta, și binecuvîntarea Mea peste odraslele tale, 4 și vor răsări ca firele de iarbă între ape, ca sălciile lîngă pîraiele de apă. 5 Unul va zice: ,Eu sînt al Domnului!` Altul se va numi cu numele lui Iacov; iar altul va scrie cu mîna lui: ,Al Domnului sînt!` Și va fi cinstit cu numele lui Israel.`` 6 ,,Așa vorbește Domnul, Împăratul lui Israel și Răscumpărătorul lui, Domnul oștirilor: ,Eu sînt Cel dintîi și Cel de pe urmă, și afară de Mine, nu este alt Dumnezeu. 7 Cine a făcut proorocii ca Mine (să spună și să-Mi dovedească!), de cînd am făcut pe oameni din vremile străvechi? Să vestească viitorul și ce are să se întîmple! 8 Nu vă temeți, și nu ...

 

Ezechiel Capitol 2

Ezechiel Capitol 2 Ezechiel 1 Ezechiel Capitol 2 1 El mi -a zis: ,,Fiul omului, stai în picioare, și-ți voi vorbi!`` 2 Cum mi -a vorbit aceste cuvinte, a intrat duh în mine, și m`a făcut să stau pe picioare; și am ascultat la Celce-mi vorbea. 3 El mi -a zis: ,,Fiul omului, te trimet la copiii lui Israel, la aceste ,popoare îndărătnice,` cari s`au răzvrătit împotriva Mea; ei și părinții lor au păcătuit împotriva Mea, pînă în ziua de azi. 4 Da, copiii aceștia la cari te trimet, sînt nerușinați și cu inima împietrită. Tu să le spui: ,Așa vorbește Domnul, Dumnezeu!` 5 Fie că vor asculta, fie că nu vor asculta, -căci sînt o casă de îndărătnici-vor ști totuș că în mijlocul lor este un prooroc. 6 Tu, fiu al omului, să nu te temi de ei, nici să nu te sperii de cuvintele lor; și măcar că ei sînt niște mărăcini și spini lîngă tine, și măcar că locuiești împreună cu niște scorpii, totuș nu te teme de cuvintele lor și nu te spăimînta de fețele lor, căci sînt o casă ...

 

Efeseni Capitol 1

Efeseni Capitol 1 Galateni 6 Efeseni Capitol 1 1 Pavel, apostol al lui Isus Hristos, prin voia lui Dumnezeu, către sfinții cari sînt în Efes și credincioșii în Hristos Isus: 2 Har și pace dela Dumnezeu, Tatăl nostru, și dela Domnul Isus Hristos. 3 Binecuvîntat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, care ne -a binecuvîntat cu tot felul de binecuvîntări duhovnicești, în locurile cerești, în Hristos. 4 În El, Dumnezeu ne -a ales înainte de întemeierea lumii, ca să fim sfinți și fără prihană înaintea Lui, dupăce, în dragostea Lui, 5 ne -a rînduit mai dinainte să fim înfiați prin Isus Hristos, după buna plăcere a voiei Sale, 6 spre lauda slavei harului Său, pe care ni l -a dat în Prea Iubitul Lui. 7 În El avem răscumpărarea, prin sîngele Lui, iertarea păcatelor, după bogățiile harului Său, 8 pe care l -a răspîndit din belșug peste noi, prin orice fel de înțelepciune și de pricepere; 9 căci a binevoit să ne descopere taina voiei Sale, după planul pe care -l alcătuise în Sine însuș, 10 ca să -l aducă la îndeplinire la ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruDESFĂȘURA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 132 pentruDESFĂȘURA.

ÎNTINDE

... ÎNTÍNDE , întínd , vb . III . I. 1. Tranz . și intranz . A îndrepta , a desfășura , trăgând de unul sau de ambele capete un lucru care poate fi strâns , încolăcit , înfășurat . 2. Tranz . A lungi , trăgând de capete , un ... Tranz . Fig . A trage în toate părțile de cineva , a hărțui . II. 1. Tranz . A desface , a desfășura pe toată suprafața , lungimea etc . un obiect strâns , împăturit . 2. Refl . A ocupa un spațiu ( întins ) ; a se extinde . 3. Tranz ...

 

ALURĂ

ALÚRĂ s . f . 1. Fel de a se mișca ; mers , umblet ; ( rar ) înfățișare . 2. Mod de deplasare a unui animal . 3. Ritm în care se desfășoară o acțiune individuală sau colectivă în întrecerile sportive . 4. Mod în care se desfășoară un eveniment , o întâmplare

 

ATELIER

ATELIÉR , ateliere , s . n . 1. Local înzestrat cu uneltele sau mașinile necesare , în care se desfășoară o muncă meșteșugărească sau industrială organizată . 2. Încăpere sau grup de încăperi în care îsi desfășoară activitatea un pictor sau un

 

DEȘIRA

... pe ața pe care au fost înșirate ( adesea căzând și împrăștiindu - se ) . 2. ( Despre ața înfășurată pe ghem sau despre gheme ) A se desfășura într - un fir lung continuu . 3. ( Despre împletituri sau obiecte împletite ) A se desface , a se destrăma . 4. Fig . ( Despre oameni ... corpul omenesc ) A se destinde ( 2 ) în toată lungimea lui . 5. Fig . ( Rar ; despre locuri și peisaje din natură ) A se desfășura

 

DESFĂȘURAT

... DESFĂȘURÁT , - Ă , desfășurați , - te , adj . ( Despre obiecte înfășurate ) Întins , desfăcut . V. desfășura

 

INSTITUȚIE

INSTITÚȚIE , instituții , s . f . 1. Organ sau organizație ( de stat ) care desfășoară activități cu caracter social , cultural , administrativ etc . 2. Formă de organizare a raporturilor sociale , potrivit normelor juridice stabilite pe domenii de activitate ; institut ( 3 ) . Instituția căsătoriei . 3. Organizație care desfășoară o activitate de interes internațional . [ Var . : instituțiúne s .

 

PRECIPITA

... PRECIPITÁ , precípit , vb . I . 1. Tranz . și refl . A face să se desfășoare sau a se desfășura într - un timp mai scurt sau într - un ritm mai rapid decât cel obișnuit sau decât cel așteptat ; a ( se ) grăbi , a ...

 

ÎNAINTA

... se mișca spre cineva sau ceva aflat înainte ; a avansa . 2. Intranz . A merge înainte în timp ; a se desfășura , a se dezvolta . 3. Tranz . A ridica pe cineva într - o funcție mai importantă ; a avansa în grad . 4 ...

 

ÎNTINS

ÎNTÍNS^2 , - Ă , întinși , - se , adj . 1. Încordat , lungit ( prin tragere de unul sau de ambele capete ) . 2. Desfășurat în lungime sau pe toată suprafața . 3. ( Despre piei , țesături etc . ) Fără crețuri sau îndoituri ; netezit , neted . 4. ( Despre mers , zbor etc . ; adesea adverbial ) Care duce direct la țintă ; p . ext . încordat , grăbit , zorit ^2 . 5. ( Despre elemente care formează un șir ) Care prezintă o succesiune neîntreruptă . 6. Cu suprafață mare , vast . ÎNTÍNS^1 , întinsuri , s . n . Spațiu larg ; suprafață ; întindere . - V.

 

ȘCHIOPĂTA

... decât pe celălalt ( sau pe celelalte ) ; a umbla ca un șchiop ; a șchiopa . 2. Fig . ( Fam . ) A nu se desfășura

 

ȘIR

ȘIR , șiruri , s . n . 1. Grup , mulțime de ființe sau de lucruri dispuse în succesiune , desfășurate în linie ( dreaptă ) ; rând , șirag ( 1 ) . 2. Succesiune de fapte , evenimente , unități de timp etc . Șir de întâmplări . 3. Desfășurare continuă și regulată , înlănțuire logică a ideilor , a faptelor într - o expunere , într - o relatare ; fir . 4. ( Mat . ) Mulțime infinită , ordonată , ale cărei elemente pot fi puse în corepondență cu mulțimea numerelor naturale . - Refăcut după șire ( pl . lui

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...