Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:IARBĂ, GĂLBENEA, PEPENE, DROB, GĂLBIOR, RUJĂ, ÎNGĂLBENI, BOU, BRÂNCUȚĂ, BRÂNDUȘĂ ... Mai multe din DEX...

GALBEN - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

GÁLBEN, -Ă, galbeni, -e, adj., subst. 1. Adj. De culoarea aurului, a lămâiei etc. * Rasă galbenă = grup de popoare care se caracterizează prin culoarea galbenă-brună a pielii. Friguri galbene = boală contagioasă răspândită în țările tropicale, transmisă de o specie de țânțari, caracterizată prin febră și prin colorarea pielii în galben (2). * Expr. (A se face sau a fi) galben ca ceara = (a deveni) foarte palid din cauza unei emoții sau a unei boli. (Substantivat, n.) A i se face (cuiva) galben înaintea ochilor = a-i veni (cuiva) amețeală, a i se face rău. ** (Despre fața omului sau despre alte părți ale corpului său; p. ext. despre oameni) Palid. ** (Despre părul oamenilor) Blond. ** (Despre părul sau culoarea cailor) Șarg. 2. S.n. Una dintre culorile fundamentale ale spectrului solar, situată între portocaliu și verde. ** Substanță, colorant, pigment care are culoarea descrisă mai sus. * Galben de cadmiu = sulfură de cadmiu întrebuințată ca pigment galben-oranj în pictură. Galben de crom = pigment galben-închis folosit la vopselele de ulei. Galben de zinc = colorant galben-deschis folosit pentru obținerea verdelui. 3. S.m. Nume dat mai multor monede străine de aur, de valori variabile, care au circulat și în țările românești. 4. S.f. (În sintagma) Galbenă de Odobești = specie de viță de vie cu boabele strugurilor galbene-verzui. [Var.: (pop.) gálbin, -ă adj., subst.] - Lat. galbinus.

Sursa : DEX '98

 

Galbenroșu, rumen

Sursa : antonime

 

GÁLBEN adj., s. 1. adj. v. blond. 2. v. șarg. 3. adj. v. ofilit. 4. adj. v. palid. 5. s. (înv.) zimț. (I-a numărat o mie de \~.) 6. s. (înv.) ughi. (\~ul era o monedă de aur.)

Sursa : sinonime

 

gálben adj. m., pl. gálbeni; f. sg. gálbenă, pl. gálbene

Sursa : ortografic

 

gálben (monedă) s. m., pl. gálbeni

Sursa : ortografic

 

gálben (culoare) s. n.

Sursa : ortografic

 

GÁLBEN^3 \~i m. înv. Monedă de aur străină cu circulație și în Moldova în sec. XIX. /<lat. galbinus

Sursa : NODEX

 

GÁLBEN^2 \~ă (\~i, \~e) 1) Care este de culoarea aurului sau a lămâii; ca aurul; ca lămâia. Culoare \~ă. Floare \~ă. * Rasă \~ă (sau mongoloidă) populație din Asia, caracterizată prin culoarea galbenă-brună a pielii. Friguri \~e boală contagioasă, răspândită în țările tropicale de către țânțari. 2) (despre față sau despre alte părți ale corpului omului) Care este palid (din cauza alimentării insuficiente cu sânge). * A se face (sau a fi) \~ ca ceara a deveni palid (din cauza spaimei, a oboselii, a unei boli etc.). 3) (despre părul oamenilor) Care este de culoare deschisă. /<lat. galbinus

Sursa : NODEX

 

GÁLBEN^1 n. Una dintre culorile fundamentale ale spectrului solar; culoarea aurului. * A i se face (cuiva) \~ înaintea ochilor a i se face rău (cuiva); a avea amețeli. /<lat. galbinus

Sursa : NODEX

 

gálben (-nă), adj. - 1. De culoarea aurului, a lămîiei. - 2. Blond. - 3. Palid, decolorat. - 4. (S.m. și f.) Nume dat unor animale domestice cu părul galben. - 5. Ducat, monedă veche de aur, de mărime și valoare variabilă. - 6. (S.f.) Varietate de struguri de proveniență din Odobești. - Var. (dial.) mr., megl. galbin. Lat. galb?nus (Pușcariu 696; Candrea-Dens., 713; REW 3646; DAR), cf. alb. gelbëre (Meyer 119; Philippide, II, 643), it. gavinello "vindereu" (Battisti, III, 1775), fr. jaune. Pentru numele monedei, cf. port. amarela, iud. port. amaríio. Der. gălbenaș, s.m. (ducat, monedă; persoană care strînge dările, înv.) gălbenare (var. gălbinare), s.f. (icter; rar, gălbenuș; cimbru, Serratula tinctoria); gălbinatec, adj. (rar, gălbui); gălbeneală, s.f. (paliditate, culoare gălbuie; vopsea galbenă; rar, dropică); gălbenel, s.m. (ducat, monedă; nume de plante, Nasturtium amphibium, Ranunculus aureus, Ranunculus pedatus, etc.); gălbenea, s.f. (hreniță, Nasturtium); gălbinică, s.f. (mușețel, Matricaria chamomilla); gălbeneț, s.n. (galbeni, bănet); gălbeneț (var. gălbineț), adj. (oacheș); gălbenicios, adj. (gălbui; palid); gălbeniță, s.f. (plantă, Galeobdolon luteum); gălbeniu, adj. (gălbui); gălbenuș, s.m. (plantă, Crepis setosa); gălbenuș, s.n. (partea centrală, sferică, de culoare galbenă a oului); gălbenuț, s.m. (varietate de ciuperci comestibile); gălbior, adj. (gălbui); gălbior, s.m. (ducat; varietate de ciuperci, Cantharellus cibarius; varietate de struguri); gălbiu (var. gălbui), adj. (gălbui); gălburiu, adj. (gălbui), provenind dintr-o încrucișare cu alburiu; gălbenime, s.f. (gălbejeală); îngălbeni (var. gălbeni, (în)gălbini, etc.), vb. (a se face galben; a deveni palid, a-și pierde culoarea); îngălbenitor, adj. (care face devină galben). - Din rom. provine ngr. ?????????, bg. galbin "ducat" (Capidan, Raporturile, 231).

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruGALBEN

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 419 pentruGALBEN.

Alecu Donici - Galbenul

... Alecu Donici - Galbenul Galbenul de Alecu Donici Țăranul au găsit un galben ruginit, Pe care lui îi da destui bani de argint. Dar el au zis în sine: "Să-l schimb așa nu-i bine. Acum am ... atâta l-au frecat, Încât l-au și făcut curat ca o oglindă, Dar numai au scăzut din greutate mult Și prețul cel dintâi la galben au pierdut. * Ideea fabulei e lesne de-nțeles. Părinților! pe voi privește mai ales. Căci voi nu trebuie să vă siliți Întru științe multe pe ...

 

Vasile Alecsandri - Pasăre galbenă

Vasile Alecsandri - Pasăre galbenă Pasăre galbenă-n cioc, Rău mi-ai cântat de noroc, De ți-ar pica ciocul tău Precum mi-ai cântat de rău! Tra, la, la, la, la, la, la, Nu vedeai inima mea Cât de fierbinte iubea, Dar acuma-i sloi de gheață, Rece și fără de viață, Tra, la, la, la, la, la, la, Glasul tău cu amărâre Mi-a cântat de despărțire. Să mă duc în cale grea, Departe de puica mea! Tra, la, la, la, la, la, la, Căci nu sunt un vânător Să pândesc când ai să zbori, Și să-ți dau eu ție plată Cu un fulger de săgeată! Tra, la, la, la, la, la,

 

Vasile Alecsandri - Istoria unui galben

... Vasile Alecsandri - Istoria unui galben Istoria unui galben de Vasile Alecsandri Publicată pentru întâia oară în revista Propășirea , în 1844 În noaptea trecută, pe la un ceas după douăsprezece, am fost trezit din ... prin fereastră. M-am sculat iute din pat pentru ca să cunosc pricina zuruitului pomenit, am luat în mână acea cutie unde pusesem dimineața un galben olandez și o para mare turcească, am deschis-o cu luare-aminte, și adâncă a fost mirarea care m-a cuprins ... sărmane, și vrei să mai muști pe alții? GALBENUL (cu fudulie, ridicându-se în picioare) : Leul deși îmbătrânește tot leu rămâne, asemene și galbenul tot galben! PARAUA (săltând des și iute de râs) : Galben, tu?... Cu adevărat, sărmane, ești galben, dar de gălbenarea morții. GALBENUL: Ian ascultă, cadână bătrână, nu te juca cu cuvintele, că, deși sunt acum în trei colțuri, pe loc înfig unul ... a dura către para) : Și te-ai lipit de pieptul meu, care de mult ardea pentru tine în focul unei dragoste nemărginite. PARAUA (lunecând către galben) : Ah! GALBENUL și PARAUA (lipindu-se într-o amoroasă îmbrățișare) : Soarele meu! Luna mea! Zinghetul pricinuit prin înfocata atingere a monedelor se schimbă ...

 

Dimitrie Anghel - Jertfa

... avea să răsară minunata floare. Arar, soarele scăpătînd o înșela, aruncînd o rază de sînge pe un nufăr, dar raza pierea și nufărul se legăna galben la față ca și dînsa. Și mîhnirea ei cuprinsese parcă și toată grădina. Glumețul vînt nu mai cînta în naiul scorburilor, gîngăniile nu mai urcau ... tot sîngele din deget în el. Roșu, strop cu strop, se făcea trandafirul, petală cu petală se împurpura și de ce se făcea el mai galben la față, de ce mai purpur și mai frumos se făcea trandafirul. Și cînd n-a mai rămas o foaie albă în el ...

 

George Coșbuc - Tricolorul

... al tău, cerșetorule,-un băț. Dar rabdă, c-o fac din iubire: Să tem că te duce-n pierire Belșugul prin trai cu răsfăț. Și galben, române, ți-e steagul. Iar galbenul spune de voi, De cei de la pluguri, țăranii, Voi galbeni de foame sărmanii, De boale purtate cu anii ... vezi-bine: E roșu de-o tristă rușine, Că vremea-ndreptării nu vine, Că tot mai cu multe mânii Ne-ajunge voitul dezastru; Abisu-ntre galben

 

Emil Gârleanu - Sineturile conului Gheorghieș

Emil Gârleanu - Sineturile conului Gheorghieş Sineturile conului Gheorghieș de Emil Gârleanu În odaia mică, bine încălzită de focul care pâlpâie în soba cu stâlpi zugrăviți, vălmășagul furtunii dinafară răzbate, uneori, în chiuituri puternice, prin hogeag. Crengile desfrunzite ale copacilor de lângă ferestre bat cu neastâmpăr în geamuri. Perdeaua de creton portocaliu tresaltă, când mai tare, când mai încet, după cum vântul pătrunde, mai blând sau mai furios, pe crăpătura de sus, dintre cercevele, uitată, se vede, neastupată, de către cucoana Ruxanda Hrașcu, soția conului Gheorghieș Hrașcu, proprietarul acestei case mici, vesele și curate. Din jilțul de lângă sobă, coana Ruxanda nu-și poate da cu mintea cum de-a putut lăsa, neastupată, crăpătura de la fereastră: sare repede, cotrobăiește prin niște saltare, scoate o bucată de vată, ia un cuțit și se suie, sprintenă, pe prichiciul ferestrei. Cu limba cuțitului îndeasă bine vata în crăpătura dintre cercevele și așteaptă să vadă de se mai mișcă perdeaua. Dar vântul nu mai are pe unde pătrunde. — Iar te-ai cucuiet pe ferestre, omule, ai să cazi, nu altceva. Conul Gheorghieș dă la o parte, de pe brațe, bisacteaua cu sineturi, se coboară, cam greoi, de pe divanul în ...

 

Ion Creangă - Punguța cu doi bani

Ion Creangă - Punguţa cu doi bani Punguța cu doi bani de Ion Creangă Poveste publicată prima oară în Convorbiri literare , nr. 10, 1 ianuarie 1876 Era odată o babă și un moșneag. Baba avea o găină, și moșneagul un cucoș; găina babei se oua de câte două ori pe fiecare zi și baba mânca o mulțime de ouă; iar moșneagului nu-i da nici unul. Moșneagul într-o zi perdu răbdarea și zise: — Măi babă, mănânci ca în târgul lui Cremene. Ia dă-mi și mie niște ouă, ca să-mi prind pofta măcar. — Da' cum nu! zise baba, care era foarte zgârcită. Dacă ai poftă de ouă, bate și tu cucoșul tău, să facă ouă, și-i mânca; că eu așa am bătut găina, și iacătă-o cum se ouă. Moșneagul, pofticios și hapsin, se ia după gura babei și, de ciudă, prinde iute și degrabă cucoșul și-i dă o bataie bună, zicând: — Na! ori te ouă, ori du-te de la casa mea; ca să nu mai strici mâncarea degeaba. Cucoșul, cum scăpă din mânile moșneagului, fugi de-acasă și umbla pe drumuri, bezmetec. Și cum mergea el pe-un drum, numai iată ...

 

George Coșbuc - Fresco-ritornele

... după ce m-a sărutat, mi-am dat de seamă Că ieri jurai să nu-l mai las să mă sărute ! 16 E galben soarele sub nor, și-i galben lanul Prin care treci tu, cea cu galbene cosițe — Știi tu de ce-am îngălbenit și eu sărmanul ? 17 Mai sfântă-i dragostea decât ...

 

Alecu Russo - Dezrobirea țiganilor

Alecu Russo - Dezrobirea ţiganilor Dezrobirea țiganilor de Alecu Russo Proiectul dezrobirii în curând va intra în dezbatere, și ne măgulim a crede că, deși această faptă a nației nu va fi mărturisită cu aceeași mărime de fizionomie națională de la 1749 în biserica Triisfetiților, rezultatul va fi tot același. Nu este îndoială că se va încuviința și despăgubirea, dacă cumva adresuri numeroase ale interesaților nu ar ierta de istov acea despăgubire. Până la promulgarea legii, (pe) care vom fi datori a o primi oricum, publicul este chemat de măria sa a (o) conlucra cu știința și opinia. Despre opinie o cunoaștem... Iar pentru știință, rămâne a o propune, discuta și răspândi presa până la ziua hotărârii. Cât de mărginit, mic este, un cetățean are datoria a aduce contribuția glasului și a precugetărilor sale în chestii de asemene, de aceea, deși nemărginit mic în rândul cetățenilor, ne credem dator a vorbi și ținti luarea-aminte a publicului asupra chipului despăgubirii. Hotărârea obștească let 7257 aprilie 6 nu rostește despre despăgubire. Dar putem crede oare că o despăgubire sau o răsplătire nu ...

 

Petre Ispirescu - Ileana Simziana

Petre Ispirescu - Ileana Simziana Ileana Simziana de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un împărat. Acel împărat mare și puternic bătuse pe toți împărații de prinpregiurul lui și-i supusese, încât își întinsese hotarele împărăției sale pe unde a înțărcat dracul copiii, și toți împărații cei bătuți era îndatorați a-i da câte un fiu d-ai săi ca să-i slujească câte zece ani. La marginea împărăției lui mai era un alt împărat carele, cât a fost tânăr, nu se lăsase să-l bată; când cădea câte un pârjol asupra țărei sale, el se făcea luntre și punte și-și scăpa țara de nevoie; iară după ce-ajunse la bătrânețe, se supusese și el împăratului celui mare și tare, fiindcă n-avea încotro. El nu știa cum să facă, cum să dreagă, ca să împlinească voia acelui împărat de a-i trimite pe unul din fiii săi, ca să-i slujească: fiindcă n-avea băieți, ci numai trei fete. Dintr-aceasta el sta pe gânduri. Grija lui cea mare era ca să nu crează acel împărat că el este zacaș și ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Hagi-Tudose

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Hagi-Tudose Hagi-Tudose de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI I Dincolo de "Crucea de peatră", d-a stânga Șoselei Vitanului, se ridică biserica "Sfânta Troița". Mândrețe de biserică. Ce zugrăveli, pe dinăuntru și pe dinafară, cum arar se mai pomenesc numai la bisericile din vechime. Dar de asculți la troițeni, mai cu seamă la cei bătrâni, te apucă amețelile când încep ei să-și ridice biserica în slava cerului. Mă rog, nu au atâtea degete la amândouă mânele câte minuni se află în sfântul locaș. Și când se încurcă, se fac foc bătrânii troițeni; ba își mușcă degetele la numărătoare, căci iată, cum au apucat ei să numere minunile: ridică amândouă mânele în dreptul ochilor, ți le vâră sub nas cu degetele răsfirate, apoi la fiece laudă zice "una la mână" și moaie câte un deget în gură. La înfierbânțeală, uită că degetele sunt ale lor, și le mușcă, și vorba se preface în supărare, supărarea în ceartă și cearta în gâlceavă. Cum să cază ei la învoială?... Fiecare vrea să laude și să numere numai cum vrea el, iar nu cum ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruGALBEN

 Rezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentruGALBEN.

Psalmii Capitol 68

... rămîne acasă, împarte prada. 13 Pe cînd voi vă odihniți în mijlocul staulelor, aripile porumbelului sînt acoperite de argint, și penele lui sînt de un galben auriu. - 14 Cînd a împrăștiat Cel Autoputernic pe împărați în țară, parcă ningea în Țalmon. 15 Munții lui Dumnezeu, munții Basanului, munți cu ...

 

Matei Capitol 18

Matei Capitol 18 Matei 17 Matei Capitol 18 1 În clipa aceea, ucenicii s`au apropiat de Isus, și L-au întrebat: ,,Cine este mai mare în Împărăția cerurilor?`` 2 Isus a chemat la El un copilaș, l -a pus în mijlocul lor, 3 și le -a zis: ,,Adevărat vă spun că, dacă nu vă veți întoarce la Dumnezeu și nu vă veți face ca niște copilași, cu nici un chip nu veți intra în Împărăția cerurilor. 4 Deaceea, oricine se va smeri ca acest copilaș, va fi cel mai mare în Împărăția cerurilor. 5 Și oricine va primi un copilaș ca acesta în Numele Meu, Mă primește pe Mine. 6 Dar pentru oricine va face să păcătuiască pe unul din acești micuți, cari cred în Mine, ar fi mai de folos să i se atîrne de gît o piatră mare de moară, și să fie înecat în adîncul mării. 7 Vai de lume, din pricina prilejurilor de păcătuire! Fiindcă nu se poate să nu vină prilejuri de păcătuire; dar vai de omul acela prin care vine prilejul de păcătuire! 8 Acum, dacă mîna ta sau piciorul tău te face să cazi în ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruGALBEN

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 381 pentruGALBEN.

IARBĂ

IÁRBĂ , ierburi , ( 2 ) s . f . 1. Nume generic dat plantelor erbacee , anuale sau perene , cu părțile aeriene verzi , subțiri și mlădioase , folosite pentru hrana animalelor . 2. Buruieni de tot felul . 3. Pajiște . 4. Compuse : iarbă - de - mare = plantă erbacee cu frunze liniare și cu flori verzi , care crește pe fundul mării și ale cărei frunze uscate sunt folosite în tapițerie ; zegras ( Zostera marina ) ; iarba - broaștei = mică plantă acvatică , cu frunze rotunde , lucitoare , care ( datorită pețiolului lung ) plutesc la suprafața apei , și cu flori albe ( Hydrocharis morsus - ranae ) ; iarba - ciutei = plantă perenă din familia compozeelor , cu flori galbene dispuse în capitule ( Doronicum austriacum ) ; iarba - fiarelor = a ) plantă erbacee veninoasă , cu frunze opuse , acoperite cu peri , cu flori albe - gălbui ( Cynanchum vincetoxicum ) ; b ) ( în basme ) iarbă cu putere miraculoasă , cu ajutorul căreia se poate deschide orice ușă încuiată ; p . ext . putere supranaturală , care poate ajuta la ceva greu de obținut ; iarba - găii = plantă erbacee cu frunze dințate , acoperite cu peri aspri , cu flori galbene ( Picris hieracioides ) ; iarbă - creață = izmă - creață ; iarbă - deasă = plantă erbacee cu tulpini subțiri , cu frunze înguste și flori verzi , dispuse în panicule ( Poa nemoralis ) ; iarbă - grasă = plantă erbacee cu tulpina ramificată și întinsă pe pământ , ...

 

GĂLBENEA

... Lysimachia punctata ) ; b ) plantă cu tulpina dreaptă , cu frunze ovale - lunguiețe și cu flori galbene dispuse în panicule terminale ( Lysimachia vulgaris ) ; c ) drețe ( Lysimachia nummularia ) . - Galben

 

PEPENE

... a două specii de plante erbacee din familia cucurbitaceelor , cu tulpină târâtoare lungă și cu fructe comestibile : a ) ( de obicei determinat prin " galben " ) plantă originară din Asia tropicală , cu tulpina acoperită cu peri aspri , cu fructul mare , sferic sau oval , cu coaja galbenă sau verzuie , cu miezul alb ... determinat prin " verde " ) plantă originară din sudul Africii , cu frunzele adânc crestate , cu fructul mare , sferic sau oval , având coaja verde și miezul roșu sau galben

 

DROB

DROB ^2 , drobi , s . m . 1. Arbust din familia leguminoaselor , cu frunze trifoliate , cu flori galbene și cu fructele păstăi turtite ( Sarothamnus scoparius ) . 2. Nume dat mai multor arbuști din familia leguminoaselor , cu frunze trifoliate , flori albe , galbene sau roșietice și fructe păstăi ( Cytisus ) . 3. Plantă erbacee din familia cruciferelor , cu tulpina dreaptă , cu frunze acoperite de peri și cu flori mici , galbene - aurii ( Neslia paniculata ) . DROB ^1 , ( 1 ) , drobi , s . m . , ( 2 , 3 ) , droburi , s . n . 1. S . m . Bucată , bulgăre mai mare de sare ; p . gener . bucată mare și compactă din ceva . 2. S . n . Măruntaie de miel . 3. S . n . ( Reg . ) Cutia teascului de

 

GĂLBIOR

... GĂLBIÓR , - OÁRĂ , gălbiori , - oare , adj . , s . m . ( Pop . ) 1. Adj . Diminutiv al lui galben ( 1 ) . 2. S . m . Diminutiv al lui galben ( 3 ) ; gălbenaș [ Pr . : - bi - or ] - Galben

 

RUJĂ

... s . f . ] RÚJĂ^1 , ruje , s . f . 1. ( Reg . ) Măceș . 2. Fig . ( Reg . ) Roșeață , rumeneală în obraz . 3. Plantă erbacee cu frunze cărnoase și flori galben - purpurii , grupate într - un buchet , care crește pe stâncile din regiunea alpină ( Sedum rosea ) 4. Compus : ruji - galbene = plantă având tulpina fără peri , cu frunze ...

 

ÎNGĂLBENI

... ÎNGĂLBENÍ , îngălbenesc , vb . IV . Intranz . , refl . și tranz . A deveni sau a face să devină galben , palid ; p . ext . a ( se ) ofili , a ( se ) veșteji ; a ( se ) gălbeni . [ Var . : ( pop . ) îngălbiní vb . IV ] - În + galben ...

 

BOU

BOU , boi , s . m . 1. Taur castrat , cu talia mai mare decât a vacii , folosit ca animal de tracțiune și mai ales pentru carne ( Bos taurus ) . 2. Compuse : bou - de - mare = pește marin mic , de culoare cafenie sau cenușie - închis , cu capul gros și lătăreț și cu ochii așezați în partea superioară a capului ( Uranoscopus scaber ) ; bou - de - baltă = a ) nume dat la două specii de broască , una având pe pântece pete roșii ( Bombinator igneus ) , iar cealaltă pete galbene ( Bombinator pachypus ) ; buhai - de - baltă ; b ) pasăre de baltă cu ciocul lung și ascuțit , galbenă - verziue pe spate , cu capul negru și cu gâtul alb ; buhai - de - baltă ( Botaurus stellaris ) ; c ) ( și în forma bou - de - apă ) gândac mare de apă de culoare neagră , cu picioarele acoperite de peri deși și lungi și adaptate la înot ( Hydrophilus piceus ) ; bou - de - noapte = bufniță ; boul - lui - Dumnezeu sau boul - Domnului = a ) rădașcă ; b ) ( și în forma boul - popii )

 

BRÂNCUȚĂ

BRÂNCÚȚĂ , brâncuțe , s . f . 1. Plantă erbacee cu tulpina păroasă și cu flori galbene ( Sisymbrium officinale ) . 2. Plantă erbacee cu flori mici , galbene , folosită în medicină ( Nasturtium palustre ) . - Brâncă ^1 + suf . -

 

BRÂNDUȘĂ

BRÂNDÚȘĂ , brândușe , s . f . 1. Plantă erbacee cu flori violete în formă de pâlnie , care înflorește primăvara timpuriu ( Crocus heuffelianus ) . 2. ( În sintagma ) Brândușă galbenă = plantă erbacee perenă cu florile galbene - aurii , ocrotită de lege ( Crocus moesiacus ) . 3. Plantă veninoasă din familia liliaceelor , cu frunze mari alungite și cu flori roșietice sau liliachii , care înflorește toamna și care este folosită în medicină ( Colchicum autumnale ) ; floarea -

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...