Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CONTEMPORAN, LUME, MIRMECOFIL, NEMURIRE, NEMURITOR, PĂȚIT, PĂDUCHE, PĂDUREAN, PARAZIT, PARAZITAR, SIHĂSTRIE ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului TRĂI: TRAI.

 

TRĂI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

TRĂÍ, trăiesc, vb. IV. 1. Intranz. A se afla în viață; a exista, a viețui. * (În formule de mulțumire, de salut, de urare etc.) Sa trăiești! * Expr. (Formulă de jurământ) Așa trăiesc (sau trăiești etc.) = pe cuvânt de onoare, zău (așa). 2. Intranz. A dura, a se menține, a dăinui; a se perpetua. 3. Intranz. și tranz. A-și duce, a-și petrece viața. * Expr. (Intranz.) A trăi cu capul în nori = a nu-și da seama de realitate, a rămâne străin de ceea ce se petrece în jurul său. (Tranz.) A-și trăi traiul = a se bucura de viață, a duce un trai bun, fără griji. A-și trăi traiul (și a-și mânca mălaiul) = a îmbătrâni, a ajunge la capătul vieții. ** Intranz. (Cu determinări introduse prin prep. "pentru") A-și închina, a-și consacra viața unui scop. ** Intranz. A se bucura, a profita din plin de viață. 4. Intranz. (Cu determinări locale) A fi stabilit undeva; a locui. 5. Intranz. A-și petrece viața împreună cu cineva; a conviețui. ** A avea relații de dragoste cu cineva (fără a fi căsătorit cu el, în afara căsătoriei legale). 6. Intranz. A-și procura cele necesare traiului, a-și câștiga existența, a se întreține. * Expr. A trăi pe spinarea cuiva = a se întreține din munca sau din câștigul altcuiva. ** (Rar; cu determinări introduse prin prep. "cu") A se hrăni cu... 7. Tranz. Fig. A simți cu intensitate, a participa emotiv, sufletește (la...). - Din sl. trajati.

Sursa : DEX '98

 

A trăia muri

Sursa : antonime

 

TRĂÍ vb. 1. a viețui, (pop.) a hălădui, a sălășlui, (reg.) a lăbădui, a sălăși, (Olt.) a sufleţi, (înv.) a custa, a locui, a sălășui, a via. (Au \~ fericiți pe aceste meleaguri.) 2. a exista, a fi, a viețui, (rar) a ființa, (reg.) a lăbădui, (înv.) a dăinui. (Cât \~, omul învață.) 3. a o duce, a viețui. (Cum \~?) 4. v. coabita. 5. a viețui, (rar) a mișca. (Nu mai \~.) 6. a petrece. (A \~ acolo o bună parte din viață.) 7. v. apuca. 8. a se ține, a viețui. (\~ de azi pe mâine.) 9. v. întreține. 10. v. crește. 11. v. simți. 12. v. dăinui.

Sursa : sinonime

 

trăí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. trăiésc, imperf. 3 sg. trăiá; conj. prez. 3 sg. și pl. trăiáscă

Sursa : ortografic

 

A TRĂ//Í \~iésc 1. intranz. 1) A se afla în viață; a-și duce existența; a viețui; a exista. * \~ cât lumea a avea o viață foarte lungă. trăiești! a) formulă de salut; b) formulă de mulțumire pentru un bine făcut. 2) (urmat, de obicei, de un circumstanțial de mod) A practica un (anumit) mod de trai; a duce. * \~ ca în sânul lui Dumnezeu (sau lui Avraam) a duce o viață îmbelșugată și fără griji. 3) A profita de bunurile vieții; a se bucura de viață. 4) A fi stabilit cu traiul (întru-un anumit loc); a locui. 5) pop. A fi în relații de dragoste cu cineva. * \~ bine (sau rău) cu cineva a se împăca bine (sau rău) cu cineva. \~ (cu cineva) ca mâța cu câinele a nu se înțelege (cu cineva). 6) A continua existe; a dura; a dăinui; a persista. 7) (urmat de un complement indirect cu prepoziția din) A-și asigura existența cu mijloacele necesare. \~ din salariu. * \~ din seul său a-și duce viața din ceea ce a agonisit. \~ pe spinarea cuiva a parazita. 8) (urmat de un complement indirect cu prepoziția cu) A-și menține existența fizică cu o anumită hrană. \~cu verdețuri. 2. tranz. 1) A consuma prin existență. \~ o viață fericită. \~ clipe fericite. * A-și \~ traiul (și a-și mânca mălaiul) a ajunge la sfârșitul vieții. 2) fig. A simți cu toată făptura. \~ o mare bucurie. 3) A transpune în fapte reale. A-și \~ arta sa. /trajati

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruTRĂI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 1058 pentruTRĂI.

Nicolae Văcărescu - A trăi fără-a iubi

... Nicolae Văcărescu - A trăi fără-a iubi 6 [A trăi fără-a iubi] de Nicolae Văcărescu     A trăi fără-a iubi,     Mă mir ce trai o mai fi !     A iubi făr-a simți,     Mă mir ce dragoste ...

 

Ion Luca Caragiale - Sub ce regim trăim!

Ion Luca Caragiale - Sub ce regim trăim! Sub ce regim trăim! de Ion Luca Caragiale O probă nouă de destrăbălarea în care a ajuns administrația sub acest regim ne-o aduc foile opoziției. De necrezut, dar adevărat. Ar gândi cineva că ne aflăm într'o țară barbară. Judece oricine. Doamnei Eufrosina Catargiu, soția d-lui Lascăr Catargiu, primul consilier al M. Sale Regelui Carol I, care rămâne surd la repețitele plângeri ale Națiunii, lăsând astfel reacțiunea să sape cât mai adânc un abiz între Coroană și Națiune, i s'a furat pe calea ferată un geamantan. Stăm bine de tot !... Acu închipuiască-și oricine. Daca bagajul soției primului ministru, care stă la putere prin voința regală, este expus la așa accidente, ce trebue să sufere pe căile noastre ferate bagajele damelor din opoziție, și mai ales ale

 

George Topîrceanu - Deschiderea stagiunii. Săptămâna Caragiale

... Polițaii de astăzi nu mai sunt așa. Pristanda nu mai există. De aceea publicul a găsit că piesele lui Caragiale nu vor putea trăi, că ele sunt deja demodate, fiindcă tipurile lui au dispărut... S-ar părea că marele Caragiale trebuie să se supună acestei fatalități. Că opera lui ... Că un personagiu viu împărtășește și soarta noastră: moare. Să nu ne înșelăm însă. Pristanda a murit ca tip , dar trăiește și va trăi ca om. Strigătul lui: „famelie mare, renumerație micăâ€� e atât de omenesc, atât de puțin special! Grija lui pentru soarta acestei “fameliiâ€�, dragostea ... cuvintele lui obișnuite Caragiale a pus o profundă tristețe. Pristanda se încovoaie și râde prefăcut. Pristanda e mincinos și laș, fiindcă nu poate trăi altfel. Dacă nu s-ar purta așa, el ar fi aruncat pe drumuri împreună cu cele „paispceâ€� suflete. Cinstea sau „fameliaâ€�! Din această ... sută dintre oameni n-ar ieși mai curați decât bietul Pristanda. Iată pentru ce cred că el are destul fond general-omenesc, ca să poată trăi. Și tot astfel și celelalte personagii din comediile lui Caragiale (afară de două-trei excepții) — oricât de locale și de speciale ne-ar părea ...

 

Emil Gârleanu - Părtașul

Emil Gârleanu - Părtaşul Părtașul de Emil Gârleanu Soldatul Pintilie Gheorghe era învinuit că furase în sâmbăta Paștilor câțiva saci cu orz și că apoi îi vânduse. Santinela ce încuviințase aceasta era adusă înaintea consiliului, ca părtașă la furt. Vinovatul mărturisise hoția. El o îndeplinise, pe când de santinelă la orzărie era Neculai Oană, recrut din anul acela, un biet om, luat în oaste pe nevăzutele, și pe care, de șase luni de zile de când venise, nu-l scoase nimenea din ceea ce știa el de acasă. De nepriceperea lui se feriseră toți comandanții de companie, ca de foc, și-l lăsaseră la boi. În săptămâna Patimilor soldații fură învoiți pe acasă. De sărbători e greu să pui mâna pe un om mai acătării, rămân ciurucurile. S-a zbătut bietul aghiotant, în dreapta, în stânga, până a dat, în grajd, cu ochii de Neculai Oană, care vorbea cu boii lui, dezmierdându-i pe grumaz. Valeu! Oană neică, zise aghiotantul, Maica Domnului mi te scoase în cale. Vino-ncoa, zmeule, să te înarmez ca pe sfântul Gheorghe. L-a înșfăcat de guler, l-a dus de l-a încins, ...

 

Elena Liliana Popescu - Imn Existenței

Elena Liliana Popescu - Imn Existenţei Imn Existenței de Elena Liliana Popescu Informații despre această ediție Dacă s-ar putea vreodată să auzi neauzitul, să privești în nevăzut și să afli neștiutul, ar urma iar începutul? I Ne-am întâlnit Odată, pe când întreaga Fire se concentrase-n Punctul atotcuprinzător – Atunci noi eram Unul, cuprinși în neclintire și nerostit Cuvântul de viață dătător, Fiindcă însuși Gândul din care să purceadă poruncă nu primise să poată fi gândit, Atunci când Ochiul nostru nu trebuia să vadă, când Lumea nu țâșnise în Spațiul neivit. Pe vremea-aceea Spațiul se contopea cu Timpul în liniștea adâncă din nemanifestat, Iertarea nu venise, de vreme ce Olimpul nu se născuse încă, neexistând Păcat. Impulsul de iubire nu hotărâse Clipa, o alta să-i urmeze, să-nsemne Început. Deplina armonie își măsura risipa, știind să guverneze tărâmul nenăscut. II Necunoscând tristețea și nici discernământul, sclav în eternitate, un univers închis lipsit de întuneric, cu Cerul și Pământul formând îngemănate un tainic Paradis, Pe când nu se trezise, în germene, mișcarea visând în așteptare la viața neștiută și prima zi din lume nu zămislise Zarea ca Soarelui cărare să-i fie așternută, Atunci, aflat el însuși ...

 

Alexandru Macedonski - Noaptea de ianuarie

Alexandru Macedonski - Noaptea de ianuarie Noaptea de ianuarie de Alexandru Macedonski I Deznădejde fioroasă, strălucitu-mi-ai pe frunte, Și încinsu-m-ai cu flăcări care-ntreg m-au mistuit, Nu mi-ai pus pe piept o stâncă, mi-apăsași pe el un munte, Dar mi-ai dat ș-a ta putere spre a nu fi de el strivit. Îmi făcuseși o coroană ce ca pietre nestemate Avea lacrimile mele ce luceau la focul tău; M-ai ținut în orice clipă cu simțirile-ncordate, Mi-ai fost soră preaiubită și mi-ai fost și crud călău. Ca Iacov frumos și tânăr ce-adormise la fântână, Deșteptat fără de veste de un înger lucitor, Mă chemași la luptă cruntă și ai vrut să-mi fii stăpână Și să-mi pui pe beregată uriașul tău picior... Ca Iacov intrai în luptă ș-am ieșit ca el de-asemeni, Și nici tu nu ești învinsă și nici eu învingător, Dar alături de-oboseală ne-am culcat ca niște gemeni Ș-am dormit, de este-o vreme, într-un somn îngrozitor. Lumea care este-o mare cu talazuri furtunoase Mi-a văzut a vieții navă ...

 

Alexei Mateevici - Ce ne trebuie nouă%3F

Alexei Mateevici - Ce ne trebuie nouă%3F Ce ne trebuie nouă? de Alexei Mateevici Am spus de multe ori că moldovenii trebuie să se deștepte, să muncească mult la învierea lor națională, adică la trezirea poporului lor, și să lupte pentru drepturile celea, la care năzuiesc toți binevoitorii lor. Am mai spus că toate acestea alcătuiesc nu un lucru de bună voie, care poate să fie lăsat și fără orice luare aminte, ci o datorie, căci, dacă nu va fi îndeplinită această datorie, apoi tot neamul nostru din Basarabia poate să fie șters, și atunci numai noi o să fim vinovați de pierirea noastră. Este foarte firesc lucru ca cititorul să se întrebe în ce stau îndeobște acele dreptăți, la care trebuie să ne gândim întotdeauna și care ne vor scăpa de întuneric și nevoi, dacă le vom dobândi. Trebuie să ne dăm bine seama de cele ce avem să cerem și să fie ele întipărite în mintea noastră tare și lămurit, ca să nu zică unul una, iar altul alta și astfel să ne încâlcim și să ne abatem din calea noastră. Pentru asta este de trebuință ca noi cu toții să ne înțelegem datoria noastră către noi ...

 

George Coșbuc - Non omnis moriar

George Coşbuc - Non omnis moriar Non omnis moriar de George Coșbuc La mormântul lui Timotei Cipariu Clădit-au grecii doară cetăți de fală pline Și temple mari și ziduri ciclopice-au zidit, Dar toată măiestria clădirilor eline, Columnele de marmur și templele divine, De mult s-au năruit. Trăiesc numai imagini, hrănite de-amintirea Condeiului istoric, ca vis numai trăiesc: Dar cine poate zice că le-a pierit mărirea? Ce cap va fi-ndărătnic să nege nemurirea Poporului grecesc? Nu murii țin pe-o gintă, căci murii pot să cadă; Nu oamenii fac neamul, căci ei se nasc și mor: Bărbații numai poartă putere și dovadă, Dar nu prin fier și lance, ei nu înving prin spadă, Ci-nving cu mintea lor. Se nasc, având în suflet mari, nobile destinuri; Trăiesc, ca să creeze, și trec ca niște regi. Umplând a lumii goluri, golind a mării plinuri, Ei mor deplânși de-o gintă și, chiar să moară-n chinuri. Nicicând nu mor întregi! Aceia sunt bărbații, cari pot s-alunge norii Națiunilor uitate prin noapte și sub fier, Bărbați superbi cari poartă menirile-Aurorii, Au larg avânt de vultur și-n șir, ca ...

 

Dimitrie Anghel - Moartea babacului

Dimitrie Anghel - Moartea babacului Moartea babacului de Dimitrie Anghel Publicată în Minerva , III, 945, 5 aug. 1911, p. 2. Sever e aspectul morții. Crepul de doliu face pată, mărginește lumina și întunecă. Noapte și zi, întuneric și lumină, neîmbinate lucruri, eternă vrăjmășie. Și cu toate aceste, funerara urzeală de umbră, neagra îmbrăcăminte ce intră în casă o dată cu moartea nu poate învinge de multe ori ridiculul vieții care lasă urme, nu poate alunga ironia ce se așază la căpătîiul postumului, nu e în stare să biruiască zîmbetul de veselie ce-l resimți in fața anumitor aspecte ale naturei, căci natura, în felul ei, nu e nici tristă, nici veselă, ci așa cum o vede (sic) ochii noștri în anumite momente. Cu aceste gînduri părăseam o casă unde apusese o viață, sătulă de a sălășlui o sută de ani în aceeași închisoare de lut. A muri nu e a rămînea cu ochii mari deschiși în infinit, așteptînd mîna pioasă ce-ți va închide pleoapele reci peste înmărmuritele globuri. Sufletul moare înaintea ochilor. Sub povara anilor mulți, cu vremea, el renunță și devine ca o oglindă moartă în care nu se mai ...

 

Alphonse de Lamartine - Safo

Alphonse de Lamartine - Safo Safo de Alphonse de Lamartine (Elegie veche) Traducere de Constantin Stamati Zorile poliia munții sub care clocotea marea, Iar Safo tocmai pe piscul țărmului sta în picioare; A Lesbosului fecioare, lângă dânsa încimpite, Privea sub țărmuri noianul de groază încremenite! Atunci Safo, luând lira, sună în ea cu putere Și cântă aceste versuri cu un glas plin de durere: “O, grozave țărmuri, o, noian cumplit! Iată, făr’ de frică aici acum șez, Căci eu Afroditei vreau să m-oferez, Defăimându-i templul unde am servit... O, Posidoane puternic, cred că-mi vor fi mai plăcute A tale ape amare decât un trai osândit. Privește cu ce cunună mi-am împodobit eu fruntea, Privește această frunte ce de chinuri s-au zbârcit. Că acum îi coronată pentru a mea mormântare, Ca când pentru a mea nuntă, sau pentru o sărbătoare. Îmi spun că la tine, de nu m-amăgesc, Scapă orișicine de crudul amor; Îmi spun că prin tine acei ce iubesc Uită de tot focul acel arzător. Dar, o, Dumnezeu puternic, orice ajutor poți face, Eu rog a tale noianuri să curme ...

 

Constantin Stamati - Safo

Constantin Stamati - Safo Safo de Alphonse de Lamartine (Elegie veche) Traducere de Constantin Stamati Zorile poliia munții sub care clocotea marea, Iar Safo tocmai pe piscul țărmului sta în picioare; A Lesbosului fecioare, lângă dânsa încimpite, Privea sub țărmuri noianul de groază încremenite! Atunci Safo, luând lira, sună în ea cu putere Și cântă aceste versuri cu un glas plin de durere: “O, grozave țărmuri, o, noian cumplit! Iată, făr’ de frică aici acum șez, Căci eu Afroditei vreau să m-oferez, Defăimându-i templul unde am servit... O, Posidoane puternic, cred că-mi vor fi mai plăcute A tale ape amare decât un trai osândit. Privește cu ce cunună mi-am împodobit eu fruntea, Privește această frunte ce de chinuri s-au zbârcit. Că acum îi coronată pentru a mea mormântare, Ca când pentru a mea nuntă, sau pentru o sărbătoare. Îmi spun că la tine, de nu m-amăgesc, Scapă orișicine de crudul amor; Îmi spun că prin tine acei ce iubesc Uită de tot focul acel arzător. Dar, o, Dumnezeu puternic, orice ajutor poți face, Eu rog a tale noianuri să curme a ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruTRĂI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 223 pentruTRĂI.

Ezechiel Capitol 18

... dela nelegiuire, nu ia nici dobîndă nici camătă, păzește poruncile Mele și urmează legile Mele, acela nu va muri pentru nelegiuirea tatălui său, ci va trăi negreșit. 18 Dar tatăl său, care a fost un asupritor, a răpit dela alții, a făcut în mijlocul poporului ... Pentru că fiul a lucrat după neprihănire și dreptate, a păzit și a împlinit toate legile Mele; el va trăi negreșit! 20 Sufletul care păcătuiește, acela va muri. Fiul nu va purta nelegiuirea tatălui său, și tatăl nu va purta nelegiuirea fiului său! Neprihănirea celui ... se întoarce dela toate păcatele pe cari le -a săvîrșit, și păzește toate legile Mele și face ce este drept și plăcut, va trăi negreșit, nu va muri. 22 Toate fărădelegile pe cari le -a făcut, i se vor uita! El va trăi, din pricina neprihănirii în care a trăit. 23 Doresc Eu moartea păcătosului? zice Domnul, Dumnezeu. Nu doresc Eu mai degrabă ca el să ... bine, își va păstra sufletul viu. 28 Pentrucă își deschide ochii și se abate dela toate fărădelegile pe cari le -a săvîrșit, va

 

Genesa Capitol 5

Genesa Capitol 5 Genesa 4 Genesa Capitol 5 1 Iată cartea neamurilor lui Adam. În ziua cînd a făcut Dumnezeu pe om, l -a făcut după asemănarea lui Dumnezeu. 2 I -a făcut parte bărbătească și parte femeiască, i -a binecuvîntat, și le -a dat numele de ,,om``, în ziua cînd au fost făcuți. 3 La vîrsta de o sută treizeci de ani, Adam a născut un fiu după chipul și asemănarea lui, și i -a pus numele Set. 4 După nașterea lui Set, Adam a trăit opt sute de ani; și a născut fii și fiice. 5 Toate zilele pe cari le -a trăit Adam, au fost de nouă sute trei zeci de ani; apoi a murit. 6 La vîrsta de o sută cinci ani, Set a născut pe Enos. 7 După nașterea lui Enos, Set a mai trăit opt sute șapte ani, și a născut fii și fiice. 8 Toate zilele lui Set au fost de nouă sute doisprezece ani; apoi a murit. 9 La vrîsta de ...

 

Genesa Capitol 11

Genesa Capitol 11 Genesa 10 Genesa Capitol 11 1 Tot pămîntul avea o singură limbă și aceleași cuvinte. 2 Pornind ei înspre răsărit, au dat peste o cîmpie în țara Șinear; și au descălecat acolo. 3 Și au zis unul către altul: ,,Haidem! să facem cărămizi, și să le ardem bine în foc.`` Și cărămida le -a ținut loc de piatră, iar smoala le -a ținut loc de var. 4 Si au mai zis: ,,Haidem! să ne zidim o cetate și un turn al cărui vîrf să atingă cerul, și să ne facem un nume, ca să nu fim împrăștiați pe toată fața pămîntului.`` 5 Domnul S`a pogorît să vadă cetatea și turnul, pe care -l zideau fiii oamenilor. 6 Și Domnul a zis: ,,Iată, ei sînt un singur popor, și toți au aceeaș limbă; și iacă de ce s`au apucat; acum nimic nu i-ar împedeca să facă tot ce și-au pus în gînd. 7 Haidem! să Ne pogorîm și să le încurcăm acolo limba, ca să nu-și mai înțeleagă vorba unii altora.`` 8 Și Domnul i -a împrăștiat de acolo pe toată fața ...

 

Galateni Capitol 2

Galateni Capitol 2 Galateni 1 Galateni Capitol 2 1 După patrusprezece ani, m`am suit din nou la Ierusalim împreună cu Barnaba; și am luat cu mine și pe Tit. 2 M`am suit, în urma unei descoperiri, și le-am arătat Evanghelia, pe care o propovăduiesc eu între Neamuri, în deosebi celor mai cu vază, ca nu cumva să alerg sau să fi alergat în zădar. 3 Nici chiar Tit, care era cu mine, măcar că era Grec, n`a fost silit să se taie împrejur, 4 din pricina fraților mincinoși, furișați și strecurați printre noi, ca să pîndească slobozenia, pe care o avem în Hristos Isus, cu gînd să ne aducă la robie; 5 noi nu ne-am supus și nu ne-am potrivit lor nicio clipă măcar, pentruca adevărul Evangheliei să rămînă cu voi. 6 Cei ce sînt socotiți ca fiind ceva-orice ar fi fost ei, nu-mi pasă: Dumnezeu nu caută la fața oamenilor-aceștia, zic, ei cei cu vază nu mi-au adaus nimic. 7 Ba dimpotrivă, cînd au văzut că mie îmi fusese încredințată Evanghelia pentru cei netăiați împrejur, după cum lui Petru îi fusese încredințată Evanghelia pentru cei tăiați ...

 

Ezechiel Capitol 33

... nici cel neprihănit nu va putea să trăiască prin neprihănirea lui în ziua cînd va săvîrși o fărădelege. 13 Cînd zic celui neprihănit că va trăi negreșit, -dacă se încrede în neprihănirea lui și săvîrșește nelegiuirea, atunci toată neprihănirea lui se va uita, și el va muri din pricina nelegiuirii pe ... bine și plăcut, 15 dacă dă înapoi zălogul, întoarce ce a răpit, urmează învățăturile cari dau viața, și nu săvîrșește nicio nelegiuire, va trăi negreșit, și nu va muri. 16 Toate păcatele pe cari le -a săvîrșit se vor uita; a făcut ce este bine ... nelegiuirea, trebuie să moară din pricina aceasta. 19 Dar dacă cel rău se întoarce dela răutatea lui și face ce este bine și plăcut, va trăi tocmai din pricina aceasta! 20 Fiindcă ziceți: ,Calea Domnului nu este dreaptă!` vă voi judeca pe fiecare după umbletele lui, casa lui Israel!`` 21 În ...

 

Romani Capitol 8

... pămîntești, ca să trăim după îndemnurile ei. 13 Dacă trăiți după îndemnurile ei, veți muri; dar dacă, prin Duhul, faceți să moară faptele trupului, veți trăi. 14 Căci toți ceice sînt călăuziți de Duhul lui Dumnezeu sînt fii ai lui Dumnezeu. 15 Și voi n`ați primit un duh de robie ...

 

Romani Capitol 6

... 7 căci cine a murit, de drept, este izbăvit de păcat. 8 Acum, dacă am murit împreună cu Hristos, credem că vom și trăi împreună cu El, 9 întrucît știm că Hristosul înviat din morți, nu mai moare: moartea nu mai are nici o stăpînire asupra Lui. 10 Fiindcă ...

 

Romani Capitol 7

Romani Capitol 7 Romani 6 Romani Capitol 7 1 Nu știți, fraților, -căci vorbesc unor oameni cari cunosc Legea-că Legea are stăpînire asupra omului cîtă vreme trăiește el? 2 Căci femeia măritată este legată prin Lege de bărbatul ei cîtă vreme trăiește el; dar dacă -i moare bărbatul, este deslegată de legea bărbatului ei. 3 Dacă deci, cînd îi trăiește bărbatul, ea se mărită după altul, se va chema preacurvă; dar dacă -i moare bărbatul, este deslegată de Lege, așa că nu mai este preacurvă, dacă se mărită după altul. 4 Tot astfel, frații mei, prin trupul lui Hristos, și voi ați murit în ce privește Legea, ca să fiți ai altuia, adică ai Celuice a înviat din morți; și aceasta, ca să aducem roadă pentru Dumnezeu. 5 Căci, cînd trăiam supt firea noastră pămîntească, patimile păcatelor, ațîțate de Lege, lucrau în mădularele noastre, și ne făceau să aducem roade pentru moarte. 6 Dar acum, am fost izbăviți de Lege, și sîntem morți față de Legea aceasta, care ne ținea robi, pentruca să slujim lui Dumnezeu într`un duh nou, iar nu după vechea slovă. 7 Deci ce vom zice? Legea este ceva păcătos? Nici de ...

 

Genesa Capitol 43

... pe fratele vostru?`` 8 Iuda a zis tatălui său Israel: ,Trimete copilul cu mine, ca să ne sculăm și să plecăm, și vom trăi și nu vom muri, noi, tu și copiii noștri. 9 Răspund eu pentru el; ai să -l ceri înapoi din mîna mea. Dacă nu -l ...

 

Exodul Capitol 1

Exodul Capitol 1 Genesa 50 Exodul Capitol 1 1 Iată numele fiilor lui Israel, intrați în Egipt; au intrat cu Iacov fiecare cu familia lui: 2 Ruben, Simeon, Levi, Iuda, 3 Isahar, Zabulon, Beniamin, 4 Dan, Neftali, Gad și Așer. 5 Sufletele ieșite din coapsele lui Iacov erau șaptezeci de toate. Iosif era atunci în Egipt. 6 Iosif a murit, și toți frații lui, și toată vîrsta aceea de oameni. 7 Fiii lui Israel s`au înmulțit, s`au mărit, au crescut și au ajuns foarte puternici. Și s`a umplut țara de ei. 8 Peste Egipt s`a ridicat un nou împărat, care nu cunoscuse pe Iosif. 9 El a zis poporului său: ,,Iată că poporul copiilor lui Israel este mai mare și mai puternic decît noi. 10 Veniți să ne arătăm dibaci față de el, ca să nu crească, pentru ca nu cumva, dacă se va întîmpla un război, să se unească și el cu vrăjmașii noștri, să ne bată și să iasă apoi din țară.`` 11 Și au pus peste ei isprăvnicei, ca să -i asuprească prin munci grele. Astfel a zidit el cetățile Pitom și ...

 

2 Samuel Capitol 12

... a răspuns: ,,Cînd trăia copilul, posteam și plîneam, căci ziceam: ,Cine știe dacă nu Se va îndura Domnul de mine și dacă nu va trăi copilul?` 23 Acum, cînd a murit, pentruce să mai postesc? Pot să -l întorc în viață? Eu mă voi duce la el, dar ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruTRĂI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 423 pentruTRĂI.

CONTEMPORAN

CONTEMPORÁN , - Ă , contemporani , - e , adj . 1. Care există , trăiește , se petrece în zilele noastre , care se raportează la prezent , la epoca de față ; actual . 2. ( Despre oameni ; adesea substantivizat ) Care trăiește sau a trăit în același timp cu . . . , pe vremea . . . [ Var . : contimporán , - ă

 

LUME

... umană ; viață , existență . 2. ( În sintagmele ) Lumea albă = ( în basme ) viața pământească , în care trăiesc oamenii . Lumea neagră = ( în basme ) viața subpământeană , în care ar trăi duhurile rele . Lume de apoi ( sau lumea cealaltă , ceea lume ) = a ) ( în concepțiile religioase ) viața de dincolo de moarte ; b ) ( în basme ) regiune ...

 

MIRMECOFIL

MIRMECOFÍL , - Ă , mirmecofili , - e , adj . , s . m . și f . 1. Adj . , s . f . ( Plantă ) pe care trăiesc furnici sau care este polenizată de către furnici . 2. Adj . , s . m . ( Animal ) care trăiește în simbioză cu

 

NEMURIRE

... NEMURÍRE s . f . 1. Calitatea de a fi nemuritor ( 1 ) ; faptul de a trăi veșnic ; stare a celui ce este nemuritor ; ( în limbajul bisericesc ) viață veșnică . 2. Amintire menită să reziste timpului , destinată să trăiască veșnic ; glorie ...

 

NEMURITOR

NEMURITÓR , - OÁRE , nemuritori , - oare , adj . , subst . 1. Adj . , s . m . și f . ( În unele concepții religioase și în basme ) ( Ființă , suflet ) care nu moare niciodată , care trăiește veșnic . 2. S . m . Spec . Zeu , Dumnezeu . 3. Adj . Care este menit să reziste timpului , care este destinat să trăiască veșnic în amintirea oamenilor ; care este destinat gloriei , celebrității eterne ; nepieritor . - Ne - +

 

PĂȚIT

PĂȚÍT^2 , - Ă , pățiți , - te , adj . ( Adesea substantivat ) Care a trecut prin multe încercări în viață , care a văzut și a trăit multe ; p . ext . cu experiență , încercat , experimentat . V. păți . PĂȚÍT^1 s . n . ( Rar ) Faptul de a păți ; întâmplare sau șir de întâmplări ( neplăcute ) pe care le trăiește cineva . - V.

 

PĂDUCHE

PĂDÚCHE , păduchi , s . m . 1. Nume generic dat mai multor specii de insecte parazite care trăiesc pe corpul oamenilor și al unor animale ( Pediculus ) . 2. Nume dat unor insecte parazite care trăiesc pe frunzele , ramurile sau tulpinile plantelor , hrănindu - se pe seama acestora . 3. Compus : păduche - de - lemn =

 

PĂDUREAN

PĂDUREÁN , - Ă , pădureni , - e , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care ține de pădure , privitor la pădure ; de la pădure , care trăiește sau se găsește în pădure . 2. S . m . și f . Persoană care trăiește într - o regiune de pădure sau de munte ori este originară de acolo . - Pădure + suf . -

 

PARAZIT

PARAZÍT , - Ă , paraziți , - te , adj . , subst . 1. Adj . , s . m . și f . ( Organism animal sau vegetal ) care trăiește și se hrănește pe seama altui organism , căruia îi provoacă adesea daune , boli sau chiar moartea . 2. Adj . , s . m . și f . Fig . ( Persoană ) care trăiește din munca altora , care nu produce nimic . 3. Adj . Fig . Care nu are un rol util , efectiv ; de prisos , inutil . 4. S . m . ( La pl . ) Perturbații electromagnetice de origine externă în transmisiile radiofonice , de telecomunicații etc . , cauzate de fenomene din alte aparate electrice sau din

 

PARAZITAR

PARAZITÁR , - Ă , parazitari , - e , adj . 1. ( Despre organisme animale sau vegetale ) Care trăiește și se hrănește pe seama altui organism ; ( despre boli , simptome etc . ) care este pricinuit de un parazit ( 1 ) . 2. Fig . ( Despre oameni ) Care trăiește ca un parazit ( 2 ) , de parazit ; ( despre viața , modul de trai al oamenilor ) specific paraziților (

 

SIHĂSTRIE

... SIHĂSTRÍE , sihăstrii , s . f . 1. Faptul de a trăi

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...