Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CE, NEȘTIUT, ȘTIUT, ATOTȘTIUTOR, BECHIU, BOACĂ, CUNOAȘTE, INCONȘTIENT, NEȘTIINȚĂ, PIERDE ... Mai multe din DEX...

ȘTI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ȘTI, știu, vb. IV. I. 1. Tranz și intranz. (Folosit și absol.) A avea cunoștință (de...), a fi informat (în legătură cu...), a cunoaște. * Loc. adv. Pe știute = în cunoștință de cauză. Pe neștiute = a) fără -și dea seama; b) în ascuns, pe furiș, tiptil. * Expr. (Tranz., absol.) Nu știu, n-am văzut = sunt cu totul străin de ceva, nu am idee de nimic. Știu eu (sau știi tu etc.) ce știu (sau știi etc.) sau las' știu eu, se spune pentru a arăta cineva cunoaște bine o situație și nu poate fi indus în eroare. Știi ce? sau știi ceva?, știi una? = fii atent la ce-ți spun, ascultă ceea ce am -ți spun. (Numai) Dumnezeu știe sau știe Dumnezeu, se spune pentru a sprijini o afirmație sau o negație. Dumnezeu (mai) știe sau dracul (mai) știe, se spune pentru a exprima o nedumerire, neputința de a preciza sau de a explica ceva, o nesiguranță. (Intranz.) A-i ști (cuiva) de urmă = a ști unde se află cineva. Pe cât (sau după cât) știu = după informațiile pe care le am. 2. Tranz. A lua cunoștință de...; a afla, a auzi. 3. Tranz. A cunoaște pe cineva (din toate punctele de vedere). ** Refl. A se cunoaște pe sine, a avea cunoștință este într-un anumit fel; a se vedea într-un anumit fel. ** Refl. recipr. A se cunoaște unul pe altul; a avea legături de prietenie. 4. Intranz. A ține seamă de ceva, a lua în considerație; a avea teamă sau respect de cineva. ** Tranz. A recunoaște pe cineva sau ceva drept... ** A avea parte de ceva, a se bucura de ceva. 5. Intranz. A se interesa de..., a se îngriji de... II. Tranz. 1. A poseda cunoștințe sistematice într-un domeniu, a stăpâni o știință, o artă etc. * Expr. A ști carte = a ști scrie și citească; p. ext. a avea cunoștințe temeinice într-un domeniu, a fi învățat. A ști pe de rost (sau pe dinafară, ca pe apă, ca apa, ca pe Tatăl nostru) = a putea reproduce întocmai, din memorie, fără greșeală. ** A vorbi și a înțelege o anumită limbă. ** A se pricepe facă ceea ce trebuie, a avea îndemânarea, abilitatea necesară într-o anumită împrejurare. * Expr. A nu (mai) ști ce (se) mai facă = a nu mai găsi nici o soluție pentru a ieși dintr-o încurcătură. A nu mai ști ce facă de... = a fi copleșit de... A nu ști de unde s-o apuce = a nu se pricepe de unde înceapă un lucru. (Absol.) Știu eu? exprimă o îndoială, o nesiguranță, o șovăire. 2. A putea, a fi în stare facă ceva; a fi apt pentru ceva. ** A fi hotărât facă ceva. * Expr. A nu ști ce vrea = a nu putea lua o hotărâre, a fi nedecis; a șovăi. 3. A ține minte, a-și aminti. 4. A-și da seama, a înțelege, a pricepe. * Expr. A nu (prea) ști multe = a riposta îndată (la provocarea cuiva). Mai știi sau mai știu (și) eu, mai știi păcatul, de unde știi!? = se prea poate, nu poţi fi sigur nu e așa. Nu știu cum = în mod inexplicabil. A fi nu știu cum = a fi ciudat, bizar. A-i fi (cuiva) nu știu cum ... = a-i fi (cuiva) greu sau penibil ... (Substantivat) Un nu știu cum sau un nu știu ce = ceva nelămurit; farmec deosebit, nedefinit. (Intranz.) A nu ști de glumă = a fi supărăcios. 5. A prevedea. ** A presupune, a bănui. 6. A avea certitudinea, a fi sigur de ceva. * Expr. știu (bine) ... sau de- ști ... = chiar dacă... ** Refl. impers. A fi lucru bine cunoscut. - Lat. scire.

Sursa : DEX '98

 

ȘTI vb. 1. a afla, a auzi, (înv. și pop.) a oblici. ( \~ cu toții ce-ai făcut.) 2. v. dumeri. 3. v. cunoaște. 4. a cunoaște, a poseda, a stăpâni. (\~ trei limbi străine.) 5. a cunoaște, a înțelege, a pricepe. (\~ franceza?) 6. a avea, a găsi, a poseda. (\~ eu soluția problemei.) 7. v. afla. 8. a cunoaște, (astăzi rar) a pricepe. (Nu \~ încă secretul?) 9. a (se) cunoaște. (Ne \~ de mici; îl \~ ca pe un cal breaz.) 10. v. recunoaște. 11. v. bănui. 12. a-și aminti. (\~ cum erai acum doi ani?)

Sursa : sinonime

 

ști vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. știu, 2 sg. știi, 3 sg. știe, imperf. 3 sg. știá, perf. s. 1 sg. știúi, 3 sg. știú, 3 pl. știúră; ger. știínd; part. știút

Sursa : ortografic

 

A ȘTI știu 1. tranz. 1) (aspecte ale vieții materiale sau spirituale) A poseda în memorie pe baza experienței sau a studiului; a cunoaște. ~ obiceiurile. *~ carte a) a ști scrie și citească; b) a poseda cunoștințe temeinice; a fi erudit. ~ pe din afară a cunoaște foarte bine. ~ pe de rost a putea reproduce din memorie. 2) (informații curente) A deține, aflând de la cineva sau de undeva. ~ vestea. *Pe cât (sau după cât) știu potrivit informațiilor de care dispun. A nu ~ nici cu spatele a nu bănui nimic. 3) (persoane) A cunoaște din diferite puncte de vedere. Îl știu din tinerețe. 4) (meserii, acțiuni etc.) A stăpâni, având deprinderi practice. ~ cizmăria. 5) (urmat de o propoziție completivă) A pătrunde cu mintea; a înțelege; a cunoaște; a pricepe. *Nu știu cum inexplicabil; ciudat. Nu știu cine cineva. Nu știu ce ceva. Mai știi (păcatul) tot ce e posibil; nu este exclus. A-i fi (cuiva) nu știu cum se spune, când cineva se simte stânjenit. 6) (fapte sau evenimente viitoare) A întrevedea prin deducție. Știu ce așteaptă. 2. intranz. (urmat de un complement cu prepoziția de) 1) A deține informații curente. ~ de sosirea lui. *A (nu)-i ~ cuiva de urmă a (nu) fi informat despre aflarea cuiva undeva. A nu-i mai ~ (cuiva nici) de nume a) a nu avea nici o informație despre cineva; b) a da pe cineva uitării. A (nu) ~ de glumă a (nu) avea simțul umorului. A (nu) ~ de frică a (nu) se teme. A (nu) ~ de frica cuiva a (nu) da ascultare cuiva. 2) A ține seamă (de ceva sau de cineva). ~ de lege. /

Sursa : NODEX

 

A SE ȘTI ne știm intranz. A deține informații unul despre altul; a fi cunoscut; a se cunoaște. Se știu din copilărie. /<lat. scire

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru ȘTI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 1963 pentru ȘTI.

Alexandru Macedonski - De-aș ști...

... Alexandru Macedonski - De-aş şti... De-aș ști... de Alexandru Macedonski De-aș ști că lacrimile mele S-ar preschimba-n mărgăritare, Din ele ca să-ți fac avere, Le-aș plânge fără de-ncetare. De-aș ști

 

Veronica Micle - De-ai ști...

... Veronica Micle - De-ai şti... De-ai ști... de Veronica Micle De-ai ști, iubite, cât de mult Mi-i dor ca glasul tău s-ascult, Ai veni pe-aripi de vânt Și mi-ai spune un cuvânt. Vorba ...

 

Dimitrie Anghel - Nu știu, n-am văzut

Dimitrie Anghel - Nu ştiu, n-am văzut Nu știu, n-am văzut de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel Spun unii și se poate să fie adevărat Că și în anul acesta s-a desprimăvărat, C-au lineat plugarii în țarini negre brazde, Și-au tras aceleași berze la vechile lor gazde. Că holdele pe urmă bogate au crescut... Se poate... Cine știe! Eu nu știu, n-am văzut... Spun alții că cireșii, salcâmii și castanii Au înflorit și anul acesta ca-n toți ani, Că sub albastra boltă pictată de ozonă A dat concerte iarăși eterna primadonă Și că natura toată un rai s-a prefăcut… Se poate…Cine știe! Eu nu știu, n-am văzut... Afirmă alții iarăși că holdele bogate S-au copt și-au fost pe urmă cu grabă secerate, C-au fluierat mașine și-au clănțănit batoze, C-au fost seri violete și răsărituri roze, C-a fiert prin crame mustul, voios ca și-n trecut… Se poate... Cine știe! Eu nu știu, n-am văzut!... Spun în sfârșit cu toții c-au vilegiaturat, Că aerul pe-aiurea nu s de comparat Cu cel din Capitală, ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Nu știu, n-am văzut

Ştefan Octavian Iosif - Nu ştiu, n-am văzut Nu știu, n-am văzut de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel Spun unii și se poate să fie adevărat Că și în anul acesta s-a desprimăvărat, C-au lineat plugarii în țarini negre brazde, Și-au tras aceleași berze la vechile lor gazde. Că holdele pe urmă bogate au crescut... Se poate... Cine știe! Eu nu știu, n-am văzut... Spun alții că cireșii, salcâmii și castanii Au înflorit și anul acesta ca-n toți ani, Că sub albastra boltă pictată de ozonă A dat concerte iarăși eterna primadonă Și că natura toată un rai s-a prefăcut… Se poate…Cine știe! Eu nu știu, n-am văzut... Afirmă alții iarăși că holdele bogate S-au copt și-au fost pe urmă cu grabă secerate, C-au fluierat mașine și-au clănțănit batoze, C-au fost seri violete și răsărituri roze, C-a fiert prin crame mustul, voios ca și-n trecut… Se poate... Cine știe! Eu nu știu, n-am văzut!... Spun în sfârșit cu toții c-au vilegiaturat, Că aerul pe-aiurea nu s de comparat Cu cel din ...

 

Mihai Eminescu - O, de-ai ști cum șoapta ta divină

... Mihai Eminescu - O, de-ai şti cum şoapta ta divină O, de-ai ști cum șoapta ta divină de Mihai Eminescu O, de-ai ști cum șoapta ta divină Deschide-al visurilor labirint, Că ce văd eu în privirea-ți senină N-a văzut nimeni, nimeni pe pământ ...

 

Anton Pann - Cine știe carte are patru ochi

... învățat, Și acum te căznesti Pentru întîi să citești?" -Vezi bine a răspuns el, D-aceea venii c-un miel, Că d-aș ști eu să citesc, De aștea ce-mi trebuiesc? Această lucrare se află în domeniul public în întreaga lume, deoarece autorul a decedat acum ...

 

Ion Luca Caragiale - Știe carte băiatu lui Papuca!...

Ion Luca Caragiale - Ştie carte băiatu lui Papuca!... Știe carte băiatu lui Papuca!... de Ion Luca Caragiale Națiunea ne dojenește că unul dintre colaboratorii noștri iscălește cu pseudonimul Falstaff și ne roagă, în folosul nostru, ca “dacă nu știm ce amintiri revarsă în spirit acest pseudonim, să cugetăm asupra acestui vers al lui Victor Hugo: Les Falstaff que l’argent fait parler ou fait taire , sau mai bine să deschidem cel mai ieftin dicționar, unde vom citi: Falstaff compagnon de debauche du roi d’Angleterre Henri V; Shakespeare en a fait le type de la dĂ©bauche, du cynisme et de l’effronterie . Pe românește: Falstaff — Cuconul F...â€� Minunat băiatul lui Papuca!... Lui amintirile i se revarsă în spirit; el știe versuri de Victor Hugo și are și cel mai ieftin dicționar. Tot așa de procopsit era și băiatul lui Nastratin Hogia. Când s-a întors acasă din străinătăți, a cerut lui tată-său să-i deie o odaie pe seamă, unde să-și așeze biblioteca și să studieze ziua și noaptea. Tatăl, foarte mulțumit că are așa fecior, i-a făcut pe plac. Seara, după ce ...

 

Mihai Eminescu - E trist ca nimeni să te știe

Mihai Eminescu - E trist ca nimeni să te ştie E trist ca nimeni să te știe de Mihai Eminescu E trist ca nimeni să te știe, Dar și mai trist să-ți zici mereu Că te-a pătruns nimicnicie Deși ai fost ca Dumnezeu. Unde sunteți, iubiri deșarte, Ochi mari ce nu-i mai pot uita? O, fugi departe, fugi departe, La ce mă-ngâni cu fața ta? În vița lumii acestie, Ce-i fără capăt și-nceput, În toată neagra vecinicie O clipă numai te-am avut. De-atunci te chem din întuneric Și amintirea ta dezmierd Pân-ce răsai... un vis himeric, Abia răsai... și iar te pierd. Ca la un zvon ce lin adie Urechea țin, mereu ascult... Tot mai puțină armonie... Pustiu din ce în ce mai mult. Și din comoara-mi de suspine, Cu amintiri, cu dor îmbrac Acest amor bogat în chinuri Și-n mângâieri de tot

 

Nicolae Văcărescu - Un pic dă nădejde d-aș ști c-o să-mi vie

... Nicolae Văcărescu - Un pic dă nădejde d-aş şti c-o să-mi vie 5 [Un pic dă nădejde d-aș ști c-o să-mi vie] de Nicolae Văcărescu     Un pic dă nădejde d-aș ști c-o să-mi vie,     Și traiul mai dulce că poate să-mi fie,     Atuncea și viața mi-ar fi doar mai scumpă,     Și ața ...

 

Mihail Săulescu - Durerea lui Faust

... enigmă poate n'are;     Ci este-așa cum este — nemărginită, mare,     Iar tu, o! biete suflet, tu ești atât de mic,     Că nu pot ști nimic, —     Că tot ce știi și câte vei ști de-aci 'nainte —     Va fi ca o poveste ce pururea te minte.     ...Dar cine-mi puse oare otrava asta'n mine,     A veșnicei ... —     Cum e un strop de rouă, lâng' un talaz de mare; —     Și-a râs și de durerea-i că nu va ști

 

Ion Luca Caragiale - Lanțul slăbiciunilor

Ion Luca Caragiale - Lanţul slăbiciunilor Lanțul slăbiciunilor de Ion Luca Caragiale 1901 Am și eu o slăbiciune și eu sunt om! dorințele grațioasei mele prietene domnișoara Mari Popescu sunt pentru mine porunci, la cari mă supun cu atât mai bucuros cu cît văd că prietena mea nu abuzează niciodată de influența nemărginită ce știe bine că exercită asupră-mi... De astă dată, ce mare lucru-mi cere? "Stimate amice, Știu ce prieten ești cu profesorul Costică Ionescu și cât nu e în stare să-ți refuze o rugăminte. Mă-ndatorezi până-n suflet dacă obții de la el pentru elevul Mitică Georgescu din clasa IV liceul X... la latină nota 7, fără de care, băiatul, care mi-e rudă de aproape, rămâne și anul acesta repetent, ceea ce ar fi o mare nenorocire pentru familia lui - o familie dintre cele mai bune - și pentru mine o mare mâhnire. Cu cele mai afectuoase salutări, a dumitale bună prietenă, Mari Popescu." A! irezistibilă grație, cum știi de frumos să poruncești! Și ce bine s-a nemerit! Ionescu are și el o slăbiciune, și el e om! ține la mine și nu e în stare să ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ȘTI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 99 pentru ȘTI.

CE

CE pron . invar . I. ( Interogativ , uneori cu nuanță exclamativă ) 1. ( Exprimă o întrebare ) Ce ai ? 2. Pentru care motiv ? din care cauză ? Ce te miri ? 3. ( Interogativ - exclamativ , indică surpriza , indignarea , neîncrederea etc . ) Cum adică ? Nu cumva ? Ce ! Vrei să spui că n - ai fost ? II. ( Adverbial ) Cât ( de tare , de mult ) , cum . Ce - aș mai râde să te văd păcălit . III. ( Cu valoare de conjuncție ) Care lucru anume . Nu mai știa ce să facă de bucurie . IV. ( Relativ ) 1. Care . 2. ( În legătură cu " a fi " , " a găsi " , cu sens explicativ ) Ființă ticăloasă ce ești ! 3. Ceea ce . Ați aflat ce s - a întâmplat ? V. ( Nehotărât ) 1. Un lucru oarecare , nu știu ce , nu știu cât ; ceva . 2. ( Cu repetarea verbului din propoziția principală ) A stat ce - a stat . 3. Orice , oricât . Zică cine ce va

 

NEȘTIUT

... NEȘTIÚT , - Ă , neștiuți , - te , adj . Care nu este ( încă ) știut , cunoscut , cercetat , descoperit ; necunoscut ; p . ext . tainic , ascuns , nepătruns ; spec . anonim . [ Pr . : - ști

 

ȘTIUT

ȘTIÚT , - Ă , știuți , - te , adj . 1. Care este bine cunoscut ; p . ext . vestit , renumit . 2. Care știe multe ;

 

ATOTȘTIUTOR

... ATOTȘTIUTÓR , - OÁRE , atotștiutori , - oare , adj . Care știe tot . [ Pr . : - ști

 

BECHIU

... BÉCHIU subst . ( Reg . , în expr . ) A nu ști ( sau a nu zice , a nu pomeni , a nu pricepe nici ) bechiu = a nu ști ( sau a nu zice , a nu pomeni , a nu pricepe ) nimic , nici un cuvânt , nici o boabă . - Et . nec ...

 

BOACĂ

... BOÁCĂ s . f . A nu ști ( În expr . ) ( sau a nu pricepe ) ( nici o ) boacă = a nu ști

 

CUNOAȘTE

... A avea sau a dobândi cunoștințe pe baza studiului , experienței ; a fi luat cunoștință de ceva . 3. Tranz . A ști , a afla cine este cineva , a identifica ceva ; a fi făcut ( personal ) cunoștință cu cineva . 4. Refl . A ... Tranz . A admite calitatea sau titlul cuiva . 8. Tranz . A - și da seama de ceva ; a înțelege , a ști

 

INCONȘTIENT

... S . n . Activitate psihică a omului de care el nu - și dă seama , totalitate a fenomenelor psihice care scapă conștiinței . [ Pr . : - ști

 

NEȘTIINȚĂ

... NEȘTIÍNȚĂ s . f . 1. Faptul de a nu ști , de a nu avea știință de ceva ; situație în care se află cel care nu știe ceva , nu are știință de ceva . 2 ...

 

PIERDE

... PIÉRDE , pierd , vb . III . I. 1. Tranz . A nu mai ști unde se află , unde a pus , unde a rătăcit ( un bun material ) . 2. Tranz . A nu mai cunoaște sau ... a se cufunda în . . . 4. Refl . Fig . A fi cuprins , copleșit de un sentiment , de o emoție ; a nu mai ști ce să facă . II. Tranz . 1. A fi deposedat de . . . , a rămâne fără . . . , a nu mai avea ; spec . a ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...