Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:BELE-ARTE, ABSTRACȚIONISM, ARTISTIC, ESTETIC, PLASTIC, RETORIC, ÎNVĂȚA, ACROBATIC, CONȚINUTISM, FORMALISM, FRUMOS ... Mai multe din DEX...

ARTĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ÁRTĂ, arte, s.f. 1. Activitate a omului care are drept scop producerea unor valori estetice și care foloseşte mijloace de exprimare cu caracter specific; totalitatea operelor (dintr-o epocă, dintr-o țară etc.) care aparțin acestei activități. * Loc. adj. De artă = artistic. * Expr. (Fam.) De amorul (sau de dragul) artei = în mod dezinteresat. 2. Îndemânare deosebită într-o activitate; pricepere, măiestrie. ** Îndeletnicire care cere multă îndemânare și anumite cunoștințe. - Din fr. art, lat. ars, -tis.

Sursa : DEX '98

 

ÁRTĂ s. 1. v. măiestrie. 2. artă abstractă v. abstracționism; artă aplicată v. artă decorativă; artă decorativă = ornamentică, artă aplicată; artă nonfigurativă = abstracționism. 3. artă regizorală v. regie; artă scenică v. scenografie; arte frumoase = belearte. 4. artă culinară v. gastronomie.

Sursa : sinonime

 

ártă s. f., pl. árte

Sursa : ortografic

 

ÁRT//Ă \~e f. 1) Formă a activității umane care oglindeşte realitatea prin imagini expresive. \~ populară. \~ poetică. 2) Totalitate a operelor dintr-o epocă, dintr-o țară, care aparțin acestei activități. 3) Fiecare dintre modalitățile de exprimare a frumosului, a esteticului. \~ cinematografică. \~ teatrală. \~e plastice. 4) Totalitate de cunoștințe și de priceperi, necesare pentru activitatea într-un anumit domeniu. \~ oratorică. * \~ militară ramură a științei militare care se ocupă cu teoria și tactica acțiunilor de luptă. [G.-D. artei] /art, lat. ars, artis

Sursa : NODEX

 

ÁRTĂ s. f. 1. formă a activității umane care oglindeşte realitatea în imagini expresive; totalitatea operelor care aparțin acestei forme. o operă de ~ = operă rezultată din activitatea artistică creatoare. * ? liberale = denumire dată în învățământul medieval gramaticii, retoricii, dialecticii (trivium), aritmeticii, geometriei, astronomiei și teoriei muzicii (quadrivium). 2. îndemânare deosebită, pricepere, măiestrie, abilitate. o ~ militară = parte a științei militare care studiază teoria și practica pregătirii și ducerii acțiunilor de luptă și a războiului. (< fr. art, lat. ars, artis)

Sursa : neoficial

 

ÁRTĂ s.f. 1. Formă a conștiinței sociale care oglindeşte realitatea în imagini expresive; totalitatea operelor care aparțin acestei forme a conștiinței sociale; operă omenească în care se manifestă talent sau geniu. * Operă de artă = operă rezultată din activitatea artistică creatoare. ** Arte liberale = denumire dată în evul mediu gramaticii, retoricii, dialecticii, aritmeticii, geometriei, astronomiei și teoriei muzicii. 2. Artă poetică = a) disciplină a criticii literare care studiază regulile de urmat la alcătuirea operelor literare; b) tratat scris de obicei în versuri, poem care exprimă concepția, convingerile despre menirea artei și despre idealul poetic al autorului. 3. Fel de a lucra potrivit unor reguli și deprinderi învățate; îndemânare, pricepere, măiestrie, meșteșug, abilitate. [Pl. -te. / < lat. ars, cf. it. arte].

Sursa : neologisme

 

ártă (-te), s.f. - 1. Activitate care are drept scop producerea unor valori estetice. - 2. Măiestrie, pricepere. It. arte, din lat. ars (sec. XIX). - Der. artist, s.m.; artistă, s.f.; artistic, adj.

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruARTĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 301 pentruARTĂ.

Paul Zarifopol - Pentru arta literară

... Paul Zarifopol - Pentru arta literară Pentru arta literară de Paul Zarifopol 1934 Capricii dogmatice (Pentru introducere) Artă literară și simplă literatură (Observații nepractice și unilaterale) Sentimentalul Maupassant Obiecții lui Flaubert Omul cărților Nervozitățile în jurul lui Anatole France Notă la comemorarea lui ...

 

Garabet Ibrăileanu - Înrâurirea artei

Garabet Ibrăileanu - Înrâurirea artei Înrâurirea artei de Garabet Ibrăileanu Că arta are înrâurire, asta nici nu se poate discuta. Că arta poate avea și o înrâurire rea, ca și una bună, asta iarăși nu mai are nevoie de dovadă. Este însă chestia: care-i înrâurirea artei? Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie să avem în vedere ce este un artist. Un artist este un om care, din pricina organizației sale nervoase, simte mai mult decât noi și are și puterea de a întrupa în forme alese și sugestive simțirea sa. Artistul, prin urmare, ne sugerează simțirea sa. Este întrebarea: artistul poate sugera, poate captiva pe oricine? Poate avea înrâurire asupra oricui? Desigur că nu, căci pentru ca să-ți sugereze simțirile sale trebuie ca tu însuți să fii sugestibil de aceste simțiri, adică să ai o stare sufletească asemănătoare cu a artistului. De aicea nu urmează că trebuie să ai o stare sufletească identică, căci atunci un artist n-ar avea înrâurire asupra nimănui, căci nu sunt doi oameni cu o identică stare sufletească, precum nu sunt doi oameni cu o figură identică. A avea aceeași stare sufletească însemnează ...

 

Paul Zarifopol - Artă și virtuozitate

... Paul Zarifopol - Artă şi virtuozitate Artă și virtuozitate de Paul Zarifopol Note elementare Între răzoare de spanac, / Varză roșie și ardei... / Ascult un cântec de pitpalac, / Văd focul sub căldare la ...

 

Cincinat Pavelescu - În goana artei

Cincinat Pavelescu - În goana artei În goana artei de Cincinat Pavelescu Lui Caragiale Nebun, sălbatic, fără frâu, Prin arătură și prin grâu, Peste livezi, peste câmpii, Sărind bariere și hotare Și șanțuri largi și garduri vii, Fugea un cal, fugea mai tare Ca vântul prin pustii. Sub el pământul tremura Și orice piatră scăpăra Scânteietor, Dar el, în vraja unei ținte Pe care nimeni n-o vedea, Fugea, fugea-nainte, Mai iute, tot mereu mai iute, Părând că-n aprigul lui zbor Îl poartă aripi nevăzute; Dar în fantasticu-i transport, Frângându-și gâtul, cade mort. Atunci măgarul ce venea Pe drum încet, împovărat, Cu pasul rar și măsurat A exclamat: Ce animal! Și-a râs c-un râs spiritual Ca râsul oricărui măgar adevărat. Și râsul lui parcă zicea:  Eu bănuiam de la-nceput! Ce s-a-ntâmplat i se cuvine; De ce n-a mers și el ca mine La pas... pe drumul cel

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Personalitatea și morala în artă

... Constantin Dobrogeanu-Gherea - Personalitatea şi morala în artă Personalitatea și morala în artă de Constantin Dobrogeanu-Gherea Dl Maiorescu a publicat în Convorbiri două critici literare, una în numărul din septembrie și alta în cel din ... numai cu atâta, cu analiza scrierilor dlui Caragiale, ci, în scopul de a le apăra, se aruncă în teorii înalte asupra moralei în artă și tocmai aceste generalizări ni se par lipsite de temei. Dl Maiorescu vrea să apere lucrările dlui Caragiale împotriva învinuirii de nemoralitate. Spre acest sfârșit ... aceea poieziile cu intenții politice actuale, odele la zile solemne, compozițiile teatrale pentru glorificări dinastice etc. sunt o simulare a artei, dar nu artă adevărată. Esența acesteia este de a fi o ficțiune ideală, care scoate pe omul impresionabil în afară și mai presus de interesele lumii ... ar fi în alte priviri. Chiar patriotismul, cel mai important simțământ pentru cetățeanul unui stat în acțiunile sale de cetățean, nu are ce căuta în artă ca patriotism ad-hoc, căci orice amintire reală de interes practic nimicește emoțiunea estetică. Există în toate dramele lui Corneille un singur vers de patriotism ... ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Tendenționismul și tezismul în artă

... Constantin Dobrogeanu-Gherea - Tendenţionismul şi tezismul în artă Tendenționismul și tezismul în artă [1] de Constantin Dobrogeanu-Gherea Mărturisesc, îmi pare bine și îmi pare rău totodată de prilejul ce mi-a dat dl Roman, să ... poate fi că știința nu-i îndestul de dezvoltată în această privință; pricina poate fi a instrumentelor de cercetare, care în materie de artă și de psihologie sunt încă puțin perfecte, și în sfârșit vina poate fi a criticului care nu știe a se folosi ... chestii foarte însemnate pe care le ridică dl Roman și care, după d-sa, îl deosebesc de mine. Așa e, de pildă, chestia folositorului în artă. Estetica metafizică se răscoală împotriva întrebuințării cuvintelor folositor și vătămător. ,,Folositor și vătămător sunt cuvinte bune de întrebuințat, când e vorba de tingiri ori de ... vrut să combată ideile mele în privința folositorului și a artei, ar fi trebuit să arate că arta e mai-nainte de toate artă și e neatârnată de însușiri ca folositor și nefolositor; dar nu să-mi spuie că sunt lucruri folositoare care nu-s poetice, ori să mă ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Idealurile sociale și arta

... și să răspundem chiar pe larg. Să răspundem! Ușor de zis! Dar cum să răspunzi la acest articol care începe cu combaterea idealurilor sociale în artă și sfârșește cu o declarație melancolică, că d-sa, dl Philippide, s-a deziluzionat de spiritul d-sale, iar la mijloc se vorbește ... a vedea ce e în chestie și ce nu e, trebuie să vedem de ce e vorba. În articolul meu Morala și personalitatea în artă [1] , articol la care a răspuns și dl Maiorescu, am studiat importanța unor înalte idealuri sociale pentru un artist și pentru un grup ...

 

Cincinat Pavelescu - Unui ministru al artelor

Cincinat Pavelescu - Unui ministru al artelor Unui ministru al artelor de Cincinat Pavelescu la un banchet Pe Minulescu tare-l știu În Stanțe pentru mai târziu; Dar pentru cele mai recente Nu cred să-i dai

 

Ion Luca Caragiale - Literatura și artele române în a doua jumătate a secolului XIX

... facă socoteală, să-și cântărească banul și să-și dea seama pe îndelete de câștig. Tot așa după ani de produceri intelectuale, de literatură, de artă, o societate trebuie să se uite cu sarisfacție înapoi și să caute a-și da seama de bogățiile îngrămădite — e un fel ... poet și critic, câteodată și biciclist. El mânuiește cu aceeași dexteritate versul și proza; el înțelege cu o egală siguranță, niciodată dezmințită, toate ramurile de artă - tot ce e mare, bun, adevarat și frumos! Frumosul! a! frumosul! Frumosul nu e decât marele, bunul și adevărul în mișcare, precum zicea ... modest ascunsă la spatele giganticului Palat al Telegrafelor, Telefoanelor și Poștelor — și acela o minune! — de acea mică bisericuță, acea perlă fină de artă bizantină, acel exemplar unic de o puritate de stil impecabilă, care înlocuiește maiestatea greoaie a catedralei gotice de sub cerul plumburiu al Nordului ...

 

Ion Luca Caragiale - Oare teatrul este literatură%3F

... elementare să cred despre dramaturgie altfel decît vor dumnealor să mă facă a crede. Teatrul, după părerea mea, nu e un gen de artă, ci o artă de sine stătătoare, tot așa de deosebită " de literatură în genere și în special de poezie ca orișicare artă - de exemplu arhitectura. Literatura este o artă reflexivă. Orice gen literar are de obiect deșteptarea de imagini numai și numai prin cuvinte exprimînd gîndiri: epică, lirică, narativă, oricum ar fi, literatura se ... izvorul comun al tutulor artelor este conceptiunea omenească; dar formulările interne, manifestațiunile si modurile de transmitere intenționată a concepțiunii sunt deosebite pentru fiecare artă. După aceste deosebiri specifice, vedem că teatrul este tot atît de puțin înrudit cu literatura pe cît ar fi sculptura și pictura cu arhitectura și ... în gîndirile lui proprii cari sunt chiar materialul intern al artei sale, și care, transmise prin cuvinte, constituiesc de-a dreptul obiectul de artă desăvîrșit, concepțiunea dramaturgului se formează în înfățișări vii de împrejurări și fapte omenești, iar gîndirea lui nu are nimica a face cu producția ... ...

 

Ion Luca Caragiale - Literatura și Politica

... întâia oară mă găsesc într-o adunare politică - nu e cea d-întâi la care iau parte: de douăzeci și cinci de ani, iubirea de artă m-a îndemnat să scap cât mai puține din cele ce s-au ținut la noi, - o adunare politică unde am auzit că ... a unei națiuni; și deaceea Literatura este, precum cu drept cuvânt s-a spus, sora mai mare a Politicei. Este artă literară Poezia, care fixează atât de frumos felul specific de simțire al națiunii; e artă literară Istoria, care povestește și judecă rătăcirile și isprăvile, suferințele și triumfurile națiunii, și astfel întărește acesteia conștiința puterii ei de dăinuire; sunt arta literară ... nu în înțelesul strâmt, pe care i-l dau la noi unii, prea puțin cunoscători de clasificația genurilor literare - arta rafinată și incisivă, - și tot artă literară e și arta măreață a oratoriei. Cu aceste din urmă două ramuri ale ei, Literatura vine la fiece moment să dea d ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruARTĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 252 pentruARTĂ.

BELE-ARTE

BELE - ÁRTE - ÁRTE s . f . pl . ( Rar ) Arte

 

ABSTRACȚIONISM

... ABSTRACȚIONÍSM s . n . Curent în artele plastice europene , a cărui trăsătură o constituie încercarea de a elimina din reprezentarea operei de artă orice referire la realitățile exterioare , ideile și sentimentele fiind relatate prin pete de culoare sau prin figuri geometrice ; artă

 

ARTISTIC

... ARTÍSTIC , - Ă , artistici , - ce , adj . Care aparține artei , privitor la artă

 

ESTETIC

ESTÉTIC , - Ă , estetici , - ce , subst . , adj . 1. S . f . Știință care studiază legile și categoriile artei , considerată ca forma cea mai înaltă de creare și de receptare a frumosului ; ansamblu de probleme privitoare la esența artei , la raporturile ei cu realitatea , la metoda creației artistice , la criteriile și genurile artei . 2. S . n . art . Ansamblul însușirilor și al fenomenelor studiate de estetică ( 1 ) . 3. Adj . Care aparține esteticii ( 1 ) , privitor la estetică ( 1 ) ; care privește frumosul , care corespunde cerințelor esteticii ( 1 ) ;

 

PLASTIC

... îndreptarea unor deformări ale corpului omenesc ( în special ale feței ) , provenite din naștere sau dintr - un accident . II. S . f . Tehnica executării unor obiecte de artă prin modelarea unor substanțe maleabile ; tehnica , artă

 

RETORIC

RETÓRIC , - Ă , retorici , - ce , s . f . , adj . 1. S . f . Arta de a vorbi frumos ; arta de a convinge un auditoriu de justețea ideilor expuse printr - o argumentație bogată , riguroasă , pusă în valoare de un stil ales ; ansamblul regulilor care ajută la însușirea acestei arte . 2. Adj . Care aparține retoricii ( 1 ) , privitor la

 

ÎNVĂȚA

... 1. Tranz . A transmite cuiva ( sistematic ) cunoștințe și deprinderi dintr - un domeniu oarecare ; a iniția pe cineva într - o meserie , știință , artă etc . 2. Tranz . A sfătui , a povățui pe cineva să facă ceva ( arătându - i cum să procedeze ) . 3. Tranz . A ...

 

ACROBATIC

ACROBÁTIC , - Ă , acrobatici , - ce , adj . s . f . 1. Adj . ( Ca ) de acrobat , privitor la acrobați sau la acrobație . 2. S . f . Arta de a face acrobații , arta acrobatului ; acrobație (

 

CONȚINUTISM

... CONȚINUTÍSM s . n . 1. Teorie estetică ce acordă mare importanță conținutului operei de artă . 2. Preponderență a conținutului într - o operă de artă

 

FORMALISM

... FORMALÍSM s . n . 1. Orientare în artă , estetică , muzică , literatură care rupe forma de conținut , tinzând să supraaprecieze forma operei de artă în dauna conținutului , să considere forma un scop în sine și nu ca expresie a conținutului . 2. Atitudine caracterizată prin respectarea strictă a ...

 

FRUMOS

... OÁSĂ , frumoși , - oase , adj . , adv . , s . n . I. Adj . 1. ( Adesea substantivat ; despre ființe și părți ale lor , despre lucruri din natură , obiecte , opere de artă etc . ) Care place pentru armonia liniilor , mișcărilor , culorilor etc . ; care are valoare estetică ; estetic . 2. Care place , care trezește admirația din punct de vedere moral ... III. S . n . Categorie fundamentală a esteticii prin care se reflectă însușirea omului de a simți emoție în fața operelor de artă , a fenomenelor și a obiectelor naturii etc . și care are ca izvor obiectiv dispoziția simetrică a părților obiectelor , îmbinarea ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...