Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:PUMN, PĂLMUI, BATE, CITI, DOS, FLEAȘCĂ, LEPȘI, PĂLMAR, PĂLMUȚĂ, PALMIERĂ ... Mai multe din DEX...

PALMĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PÁLMĂ^1, palme, s.f. 1. Partea dinăuntru a mâinii, de la încheietura cu antebrațul până la vârful degetelor. * Loc. adj. și adv. Ca în palmă = a) cu suprafața netedă, plană; b) (care este) foarte bine; c) (care este) în cele mai mici amănunte. * Loc. adv. (Rar) Ca din palmă = ușor, repede. * Expr. (A lucra) cu palma (sau cu palmele) = (a lucra numai) cu brațele, manual. A ține sau a duce, a purta (pe cineva ca) pe (sau ca în) palmă (sau palme) = a îngriji foarte bine pe cineva, a avea grijă nu ducă lipsă de nimic; a răsfăța. A avea (pe cineva) în palmă = a avea (pe cineva) la discreție, în puterea sa. A cădea în palma cuiva = ajunge la discreția cuiva. A juca (pe cineva) pe palmă = a dispune (de cineva) după bunul plac. Când va crește păr în palmă = niciodată. A-l mânca (pe cineva) palma (sau palmele) = a avea chef bată pe cineva. Bătând (sau cât ai bate) din palme = imediat, foarte repede. 2. Lovitură aplicată cuiva (peste obraz) cu palma^1 (1). * Loc. vb. A lua (pe cineva) la (sau în) palme = a pălmui. 3. Veche unitate de măsură pentru lungime (de aproximativ 25-28 cm), egală cu distanța dintre extremitatea degetului mare și a celui mic bine întinse în lături. * Palmă îngenuncheată (sau domnească) = veche unitate de măsură pentru lungime, mai mare cu aproximativ 3 cm decât palma^1 (3). Un lat de palmă = lățimea unei palme^1, când degetele sunt lipite între ele. * Loc. adj. De o palmă = de dimensiuni neobișnuite, foarte mic sau foarte mare (în raport cu cât ar trebui sau cât ne-am aștepta fie). * Expr. O palmă de loc = a) o distanță mică; b) o suprafață (mică) de pământ cultivabil. 4. Bătător de covoare. 5. Obiect de cauciuc în formă de înotătoare, fixat de picior, folosit la înotul subacvatic. - Lat. palma.

Sursa : DEX '98

 

PÁLMĂ^2, palme, s.f. (Înv.) Ramură de palmier (considerată ca semn al biruinței). ** Motiv ornamental (în formă de ramură de palmier). * Palmele academice = distincție în formă de frunză de palmier stilizată, acordată de Academia Franceză oamenilor de știință și artiștilor. - Din fr. palme.

Sursa : DEX '98

 

PÁLMĂ s. v. limbă, mistrie.

Sursa : sinonime

 

PÁLMĂ s. 1. (ANAT.) mână, (arg.) stachie. (Ține în \~ o monedă de 100 de lei.) 2. (pop. și fam.) scatoalcă, (reg.) plesnet, tapangea, (Bucov. și Transilv.) cleapșă, (Munt.) leapșă, (prin Mold. și Bucov.) ștearsă, (prin Mold.) ștarghie, (prin vestul Transilv.) taiveriță, (înv. și fam.) calcavură. (I-a tras o \~ zdravănă.) 3. (BOT.) palma-Maicii-Dom-nului (Orchis maculata) = (reg.) bujor, iarba-șar-pelui, limba-cucului, mâna-Maicii-Domnului; palma-pământului (Gymnadenia conopea) = (reg.) ură, limba-cucului, mâna-Maicii-Domnului.

Sursa : sinonime

 

pálmă (a mâinii, ramură de palmier) s. f., g.-d. art. pálmei; pl. pálme

Sursa : ortografic

 

PÁLM//Ă^1 \~e f. 1) (la om și la maimuțe) Partea interioară a mâinii, cuprinsă între încheietura cu antebrațul și vârful degetelor. * Lat de \~ unitate de măsură populară egală cu lățimea unei palme cu degetele lipite. Podul \~ei partea interioară a mâinii cuprinsă între încheietura cu antebrațul și degete. Dosul \~ei v. DOS. A bate din \~e a aplauda. Cât ai bate din \~e foarte repede. A ține (sau a duce, a purta) pe cineva ca pe (sau ca în) \~ (sau \~e) a manifesta o grijă deosebită față de cineva. A-l mânca pe cineva \~a (sau \~ele) a avea chef de a bate pe cineva. A bate \~a a încheia un târg; a cădea de acord. Când va crește păr în \~ nicicând. Cât păr în \~ nimic; nimeni. Ca-n \~ a) fără asperități; drept; plan; b) foarte amănunțit; detaliat. 2) Lovitură dată de cineva cu această parte a mâinii. * A lua pe cineva la \~e a pălmui pe cineva. A trage (sau a da, a șterge) cuiva o \~ a lovi pe cineva cu palma (mai ales peste obraz). A mânca o \~ a primi o lovitură de palmă (mai ales peste față). 3) (în trecut) Unitate de măsură a lungimii egală cu distanța dintre vârful degetului mare și al celui mic depărtate la maximum unul de altul (aproximativ 25-28 centimetri). * De o \~ de mărime foarte mică sau foarte mare (în funcție de dimensiunile obiectului comparat cu palma). O \~ de pământ (sau de loc) o suprafață de pământ (sau o distanță) foarte mică. 4) Obiect cu care se bat covoarele; bătător. [G.-D. palmei] /<lat. palma

Sursa : NODEX

 

PÁLM//Ă^2 \~e f. înv. 1) Simbol al unei victorii, constând dintr-o ramură de palmier. 2) (în arta decorativă) Ornament având forma stilizată a unei frunze de palmier; palmetă. [G.-D. palmei] /palme

Sursa : NODEX

 

PÁLMĂ s.f. (Liv.) Ramură de palmier (socotită ca semn al biruinței). ** Motiv ornamental. ** Palmele academice = distincție acordată de Academia Franceză oamenilor de știință și artiștilor. [Cf. fr. palme, lat. palma].

Sursa : neologisme

 

PÁLMĂ s. f. 1. ramură de palmier, simbol al victoriei. 2. motiv ornamental în formă de palmă (1). o ?le academice = distincție acordată de Academia Franceză oamenilor de știință și artiștilor. 3. înotătoare de cauciuc care se fixează de picior, pentru înotul subacvatic. (< fr. palme, lat. palma)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru PALMĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 324 pentru PALMĂ.

Vasile Alecsandri - Răzbunarea lui Statu-Palmă

... Vasile Alecsandri - Răzbunarea lui Statu-Palmă Răzbunarea lui Statu-Palmă [1] de Vasile Alecsandri    Urieșul Strâmbă-Lemne cu-al său gemin Sfarmă-Peatră Au văzut căzând potopul ș-au trecut potopu-not. De când sunt ... Cosânzana, fata-i chiar ruptă din soare!“    â€žBine zici, dar nu-mi stă-n minte cum l-așa frumoasă fată Buturuga Statu-Palmă au putut să fie tată!“ „Pomul nalt, frumos, răsare din sămânța cea măruntă, Ș-apoi știi tu că Pepelea vornicel i-au ... ca un groaznic buzdugan.    Iată că un răcnet jalnic sus pe munte se aude! Urieșii se-ntorc iute, părăsind armele crude, Și zăresc pe Statu-Palmă de-a lungul pe deal sărind Ș-încurcat în a sa barbă ca un ghem rostogolind.    Sfarmă-Peatră-i ține calea ... Zbor copacii cătră soare, stâncele prin nouri zbor, Și din cer, ca să-i zdrobească, ele cad pe capul lor! Spun poveștile c-atuncea Statu-Palmă dintr-un plop Chicoti... apoi călare sări pe-un iepure șchiop Și, privind la urieșii morți pe munte și pe vale, Zise: „Mica buturugă ... ...

 

Emil Gârleanu - Părtașul

... domnul ghinărar e tatăl nostru, s trăiți; și l-am lăsat să ia un sac. Când o ieșit cu sacul afară, mi-o șters o palmă, deam amețit. O luat-o pe după gard, și ce-o fi făcut, ce-o fi dres, că se întoarce iar înapoi și mai ia ... Las, că-i vedea tu. Să-i numeri, mi-o răspuns. Și când o trecut cu al doilea pe poartă, mi-o mai șters o palmă și-o strigat: Doi! Când o mai venit pe urmă, nu l-am mai întrebat, de frică să nu mă mai bată. Da el tot ... Și cum acesta din urmă ședea între cele două santinele, îi zise: Stăi, măi deșcă, și, mai nainte să poată fi oprit, îi trânti o palmă

 

Vasile Alecsandri - Ghemiș

... Dacă-aice nu veneai. Că dușmanu-ți de cumnat Chiar pe cruce s-a jurat Să te dea la turci legat Pentru-o palmă ce mi-ai dat Când cu el m-am cununat!" ,,Să n-ai grijă, soro dragă, Că cu mine nu-i de șagă. De mine ... arăta Și din gură cuvânta: ,,Turcilor, spahiilor, Nu dați vânt săbiilor Pân-a nu mă plăti eu De Ghemiș, fratele meu, Cu o palmă ce mi-a dat Când bărbatul m-a luat." Bună palmă-atunci îi da Cât Ghemiș se deștepta Și pe turci cât îi zărea În picioare drept sărea, Și pistoalele-ntindea, Dar nici unul s-aprindea ... două despica Și sălta din val în val Pân' sosea la cela mal! ↑ În poveștile poporale există o ființă fantastică ce se numește Statul-Palmă-Barbă-Cot , adică cu statul nalt de o palmă și cu barba lungă de un cot. El trăiește sub pământ și umblă călare pe un iepure șchiop. Ghemiș, mare cât un ghem, o fi ...

 

Ion Luca Caragiale - Ion...

... și la cap! să vedem: care pe care?... — Ia-ți seama la gură, nebunule! a strigat un curtean strălucit, dându-i o palmă să-i strămute căpriorii. — Poți să dai palme cât poftești — a zis Ion — sunt deprins cu așa mângâieri... Deocamdată, lasă ...

 

Vasile Alecsandri - Noaptea albă (Alecsandri)

... se duce înhămată Cu un iepure ce-i șchiop. Iar într-însa cine este? Om să fie, sau un ciot? E vestitul din poveste Statu-Palmă-Barba-Cot! Iepurașu-n trei picioare Saltă, fuge ușurel, Pe zăpada lucitoare Săpând urme dupe el, Pe când barba argintie Al uncheșului străbun Se târie ... Cine bate La locașu-mi friguros? Ești tu, Prier [1] , al meu frate? Ești iubitul Făt-Frumos?“ „Eu sunt, dulce primăvară, Statu-Palmă-Barba-Cot. Din locașul tău afară Am venit ca să te scot.“ „Și ce vrei să faci cu mine? Ce gând ai ... au clocotit. Și vrăjitul fag 'ntinde Un braț lung, cuprins de ger, Pe uncheș de barbă-l prinde Și-l ridică pe sub cer. Statu-Palmă țipă, zbiară, El se zbuciumă turbat, Dar din iarnă pân-în vară Sus rămâne spânzurat. Vântul bate!... colo-n aer Statu-Palmă clătinat Umple lunca de-un lung vaier, De-un lung vaier necurmat, Și drumețu-și face cruce, Căci se crede urmărit De-ale codrilor năluce ...

 

Ion Luca Caragiale - Telegrame

Ion Luca Caragiale - Telegrame Telegrame de Ion Luca Caragiale Onor. prim-ministru București. Directoru prefecturi locale Raul Grigorașcu insultat grav dumnezeu mami și palme cafine central. Amenințat moarte. Viața onorul nesigure. Rugăm anchetat urgent faptu. Costăchel Gudurău avocat, aleg. coleg. I, fost deputat. * Onor. prim-ministru București. Repet reclama telegrama No... Petiționat parchetului. Procoror lipsește oraș mănăstire maici chef. Substitut refudat pără vini procoror. Tremur viața me, nu mai putem merge cafine. Facem responsabil guvern. Costăchel Gudurău. avocat, aleg. col. I, fost deputat. * Procuror tribunal X... Anchetați urgent scandalul Costăchel Gudurău cu directorul prefecturii și raportați imediat. Ministrul Justiției. * Ziarului "Aurora Română" București. Az pitrecut scenă nostimă piața noastră. Madam Atenaisa P. al cărui nume trecem sub tăcere, care părăsit soțul cetățean onorabil, pentru romanse cu individ infam localitate, întâlnind nefericitul soț, căpătat bună lecție moralitate în public, care aprobat. Această fimee fără inimă neroșind amenințat cu sbiri puteri, deoarece complicele directoru prefecturi. Corespondent. * Onor. prim-ministru București. A doua oară atacat palme picioare piața endepedenți acelaș bandit director scandalos însoțit sbiri. Situația devenit insuportabilă. Oraș stare asediu. Panica domnește cetățeni. Costăchel Gudurău avocat, ecțetera. * Procuror trib. X... Repet ordinul telegrafic. Cercetați imediat incidentul directorului prefecturii cu ...

 

Alexandru Vlahuță - No. 3

Alexandru Vlahuţă - No. 3 No. 3 de Alexandru Vlahuță Publicată în Naționalul , an II, nr. 39, 28 iulie 1891 Dancu zvîrle jos gazeta Cu mutări și-naintări: Se mai scarpină la ceafă, Trist se mai scobește-n nări, Apoi cheamă vistavoiul, Două palme-i dă strigînd: "Dă-mi chipiul de pe masă... Drrace ! Dă-mi-l mai curînd. Și ce-mi umbli-așa zănatic, Și-mi tot cați posomorît? Cască-ți ochii, mii de bombe ! Că-ți bag sabia pe gît." Văd și eu că mi-i eroul Cam nervos, cam zurbagiu; Dar ce vreți? de-atîta vreme, Tot trei firuri la chipiu !... Nu-ntrebați unde se duce: E așa de necăjit ! Numai nasul lui priviți-l, Și pricepeți, negreșit. Bietul om, sărac și vecinic Prigonit de creditori, Doar în păhăruț mai află Mîngîiere uneori ! La o bună-nsurătoare, El, nici vorbă, s-a gîndit, Ca să puie burlăciei Și nevoilor sfîrșit; Și mereu a dat tîrcoale, Dichisit, pe sub ferești; Ochii lui păreau a zice: "Ce frumos sunt ! Mă iubești ?" Din înalta nobilime A acestui orășel, Multe fete, se-nțelege, Au cătat cu drag la el. Însă Dancu e om ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Bunicul

... și mai verde! Bunicul abia se ținea de râs. - Ba a mea! - Ba a mea! Și băiatul, înfuriindu-se, trase o palmă în partea fetei. Fata țipă, sări de pe genuchiul bătrânului, se repezi și trase o palmă în partea băiatului. Băiatul, cu lacrâmile în ochi, sărută partea lui, și fata, suspinând pe a ei. Mama lor ieși pe ușe și ...

 

Gelu Vlașin - Garuda

... Gelu Vlaşin - Garuda Garuda de Gelu Vlașin să-ți ghicesc mi-a zis moartea rânjind să-ți ghicesc printre liniile frânte din palmă din palma palmelor tale din viața vieților tale să-ți ghicesc hai hai hai să-ți ghicesc odată s-a supărat moartea aruncându ...

 

Ion Luca Caragiale - Karkaleki

Ion Luca Caragiale - Karkaleki Karkaleki de Ion Luca Caragiale Odinioară, când era vodă nemulțumit de administrație, chema la palat pe ispravnic, pe magistrat și sfatul: — Bine, mă! da nu vedeți voi ce murdărie? Voi trăiți ca vitele, mă ! — Ca vitele, măria-ta! — O să vă dau afară, mă! — Să ne dai, măria-ta! — Mari ticăloși sunteți, mă! — Ticăloși, măria-ta! — Afară! Astea se petreceau pe vremea de tristă memorie când națiunea română nu-și dăduse încă, în suveranitatea ei, o constituțiune belgiană, și când presa noastră politică se reducea la Cantorul de avis și la Buletinul ofițial al lui Karkaleki. Acest celebru publicist, întemeietorul presei politice române, era însărcinat între altele să facă în Buletinul ofițial dările de seamă despre petrecerile de la palat. Vodă, care ținea foarte mult să-și lumineze norodul, aduse cu mari cheltuieli de la Brașov vreo douăzeci de lăzi cu lumânări de spermanțet — primele lumânări de spermanțet cari veneau în țară. Pentru a face neuitat în istorie acest pas însemnat pe calea progresului — suprimarea mucărilor în așteptarea suprimării arhondologhiei și privileghiilor — vodă dăduse la palat o serată cu nouăle lumânăr. Succes enorm ...

 

Emil Gârleanu - Ucigașul

... barda, pentru că, după ce mi-a înjunghiat purcelul, s-a ținut și țantoș și mi-a tras o palmă. Mi-a înjunghiat un purcel, purcelul de două luni, și l-am prins, că l-am văzut cum îl pârlea disde-dimineață. Și ... de beregată. El atunci, cum era cu barda în mâna dreaptă, a trecut-o în stânga și mi-a trântit o palmă zdravănă. Eu i-am smuncit barda și i-am făcut o dată vânt. Și Dămian numai ce-a căzut moale la pământ... Eu ... n-a văzut cine l-a lovit, că eram numai eu cu tătuca, și când i-a dat tătucăi o palmă, s-a și întors să fugă, și eu, cum eram cu barda în mână, că cioplisem un par să-l înfig într-o ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PALMĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 50 pentru PALMĂ.

PUMN

... PUMN , pumni , s . m . 1. Palmă închisă , cu degetele îndoite și strânse . 2. Lovitură dată cu pumnul ( 1 ) . 3. Palma sau palmele făcute căuș pentru a putea reține ceva ... de obicei un lichid ) ; conținutul palmei sau al palmelor făcute căuș . 4. Măsură de lungime ( întrebuințată azi numai de pescari ) egală cu două treimi de palmă

 

PĂLMUI

... PĂLMUÍ , pălmuiesc , vb . IV . Tranz . A lovi pe cineva cu palma ^1 ( 1 ) peste obraz , a da cuiva palme ^1 . - Palmă

 

BATE

... violent ( cu palma , cu pumnul , cu bățul , cu biciul etc . ) A bate peste obraji , peste gură , peste picioare . A bate la palmă , la tălpi , la spate . A bate în cap . 2. Tranz . A învinge un adversar într - un joc , la un concurs ( sportiv ...

 

CITI

... În superstiții ; în expr . ) A citi în stele = a prezice cuiva viitorul după poziția stelelor . A citi ( cuiva ) în palmă = a prezice cuiva viitorul și caracterul , examinându - i liniile din palmă

 

DOS

DOS , dosuri , s . n . 1. Partea de dindărăt a unui obiect , a unei construcții , a unei curți , a unei ființe etc . 2. ( În sintagmele ) Dosul mâinii ( sau palmei , labei ) = partea din afară a mâinii ( sau a palmei , a labei ) . Dosul limbii = partea de dedesubt a limbii . 3. Partea mai puțin arătoasă ( neîmpodobită și neexpusă vederii ) a unui obiect . 4. ( Pop . ) Loc unde nu bate soarele ; loc ferit , ascuns ,

 

FLEAȘCĂ

... FLEÁȘCĂ s . f . 1. Materie moale și apătoasă , fără consistență ; fleșcăială . 2. ( Pop . ) Palmă

 

LEPȘI

LEPȘÍ , lepșesc , vb . IV . Tranz . ( Reg . ) A da cuiva palme , a pălmui ; a turti prin lovituri cu

 

PĂLMAR

... PĂLMÁR , pălmare , s . n . Mănușă specială de piele , de cauciuc , de material plastic etc . , folosită pentru protecția palmei ^1 ( 1 ) în diverse locuri de muncă . - Palmă

 

PĂLMUȚĂ

... PĂLMÚȚĂ , pălmuțe , s . f . Diminutiv al lui palmă ^1 ( 1 ) ; pălmiță . - Palmă

 

PALMIERĂ

... PALMIÉRĂ , palmiere , s . f . Bucată dreptunghiulară de piele groasă care protejează palmele ^1 ( 1 ) în timpul muncii . - Palmă

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...