Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:BUZAT, BUZIȘOARĂ, BUZOI, GURĂ, LABIAL, PUNGI, RUJ, ȘUIER, ȘUIERA, ȚIGARĂ ... Mai multe din DEX...

BUZĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

BÚZĂ, buze, s.f. l. Fiecare dintre cele două părți cărnoase care mărginesc gura și acoperă dinții. * Buză de iepure = anomalie congenitală care constă în faptul buza este ușor despicată (ca la iepure). * Expr. (Fam.) A rămâne cu buzele umflate = a rămâne înșelat, dezamăgit în așteptările sale. A-și mușca buzele (de necaz sau de părere de rău) = a regreta foarte tare, a se căi. A sufla (sau a bate) în (sau din) buze = a rămâne păgubaș; a fluiera a pagubă. A se șterge (sau a se linge) pe buze = a fi silit renunțe la ceva. A-i crăpa (sau a-i plesni, a-i scăpăra, a-i arde cuiva) buza (de sau după ceva) = a avea mare nevoie (de ceva). A-și linge buzele (după ceva) = a pofti, a râvni (ceva). A lăsa (sau a pune) buza (în jos) = (mai ales despre copil) a fi gata izbucnească în plâns. ** Margine a unei răni pricinuite de o tăietură adâncă. 2. Margine a unor obiecte, a unor vase. Buza străchinii. * Expr. (Rar) Plin (până în) buză = foarte plin, plin ochi. 3. Culme a unui deal, a unui pisc; margine a unui șanț, a unei păduri etc. 4. Ascuțiș al unor instrumente de tăiat; tăiș. 5. (În sintagma) Buză de bandaj = partea proeminentă a bandajului montat pe roțile autovehiculelor de cale ferată, care serveşte la menținerea și la conducerea vehiculului respectiv pe șină. - Cf. alb. %buzë%.

Sursa : DEX '98

 

BÚZĂ s. v. ascuțiș, lamă, limbă, margine, tăiș.

Sursa : sinonime

 

BÚZĂ s. 1. (ANAT.) (înv.) usnă. (\~ de sus.) 2. buză inferioară v. labium; buză superioară v. labrum. 3. gură, (înv. și reg.) usnă. (\~ a unui pahar, a unui vas.)

Sursa : sinonime

 

búză s. f., g.-d. art. búzei; pl. búze

Sursa : ortografic

 

BÚZ//Ă \~e f. 1) Fiecare dintre cele două părți cărnoase, proeminente care mărginesc gura din exterior. * \~ de iepure buză ușor despicată (ca la iepure), constituind o anomalie congenitală. A întoarce \~a pe dos a se supăra tare, mai ales fără motiv; a se bosumfla. A-și linge \~ele după ceva a dori ceva foarte tare; a râvni ceva. A-și mușca \~ele a regreta amarnic. A rămâne cu \~ele umflate a rămâne dezamăgit; a fi decepționat de ceva. 2) Linie care mărginește suprafața unor vase, obiecte, organe etc.; margine. \~a urciorului. \~a unei răni. 3) Partea ascuțită a unui obiect de tăiat; ascuțiș; tăiș. \~a toporului. [G.-D. buzei] /Cuv. autoht.

Sursa : NODEX

 

búză (-ze), s.f. - 1. Fiecare din cele două părți cărnoase care mărginesc gura. - 2. Margine a unei răni. - 3. Labie, margine a vulvei. 4. Margine. - 5. Tăietură. - 6. Parte superioară, culme, vîrf. - Mr. buză, megl. budză. Probabil bot sau lat. botum "bot", cu suf. - (ca în căcărează, gălbează, coacăză, pupăză etc.). Dovada semantică este constituită de sensul 6, care nu se explică plecîndu-se de la accepția de "buză", ca în bg. buza "obraz"; cf. și bosumflat. Pentru schimbarea semantică, cf. bucă. Prezența cuvîntului în alb. (buzë) a determinat pe mai mulți cercetători caute aici etimonul cuvîntului rom. (Cihac, II, 715; Meyer 57; Pascu, II, 218; cf. Capidan, Raporturile, 522). După Jokl, 11, în alb. ar proveni dintr-un cuvînt primitiv cu rădăcina *br- "gură", cu suf. - (cf. lituan. burná "gură", armen. beran "gură"), ipoteză care ne pare incertă. DAR, Philippide, II, 702 și Rosetti, II, 112, menționează doar corespondența rom. cu alb., fără a trage concluzii. După părerea noastră, alb. trebuie provină din rom. Nici izvoarele lat. indicate pînă acum nu sînt convingătoare. Miklosich, Alb. Forsch., V, 10, se referea cu rezerve la lat. basium; ipoteză reluată de Schuchardt, Vok, III, 50, care se gîndea la o confuzie a lui basium cu bucca. Puşcariu 242 (și JB, XI, 48) imagina o rădăcină lat. *bud-, cf. fr. bouder, sp. buz, ipoteză abandonată în DAR. În sfîrșit, Vaillant, BL, XIV, 16, pornește de la sl. *lob?za "buză" sau "sărut", cf. lob?zati "a săruta" și dăbălăza. Der. buza, vb. (a face bot, a-și umfla buzele); buzat, adj. (cu buze groase, botos; urît, dizgrațios); buzău, adj. (bosumflat, îmbufnat); buzăilă (var. buzilă), s.m. (poreclă pentru botoși, sau pentru copiii plîngăcioși); buzar, s.m. (butuc pus pe jos, spre a servi de suport lemnelor pentru foc); buziș, adv. (într-un singur rînd, unul lîngă altul, formînd front comun); buzos, adj. (botos); buzur(in), adj. (epitet dat oilor), cf. Drăganu, Dacor., VI, 265; răsbuzat, adj. (răsfrînt). Din rom. par a proveni bg. buza "obraz" (Romansky 95; Capidan, Raporturile, 226), buzest "bucălat", budzule "buze groase", budzulast "botos" (Candrea, Elemente, 407); pol. buzia "gură, în limbajul infantil" (Berneker 104); adj. buzatisch "botos"; ngr. ???????? "a fi ratat, a da greș" (Meyer, Neugr. St., II, 77); alb. buzë "buză".

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruBUZĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 504 pentruBUZĂ.

Mihai Eminescu - Ah, mierea buzei tale

Mihai Eminescu - Ah, mierea buzei tale Ah, mierea buzei tale de Mihai Eminescu Ah, mierea buzei tale am gustat-o, A buzei tale coapte, amorul meu; Zăpada sânului eu am furat-o, De ea mi-am răcorit suflarea eu; Ah, unde ești, demonico, curato, Ah, unde ești să mor la sânul tău! Ce sunt eu azi? ­ o frunză, o nimică. Și-mi pare că am fost un împărat; Simțirea care sufletu-mi despică E ca și când o lume mi-a furat; Ah, mierea buzei tale, păsărică, Am nebunit de când o am gustat! Ah, cum nu ești, să-ți mistuiesc viața, Să-ți beau tot sufletul din gura ta, Să-ți sorb lumina pân- ce-or fi de gheață Frumoșii-ți ochi ­ să-ți devastez așa Tot ce tu ai frumos... o, mă învață Să te ucid cu respirarea mea! Să murim amândoi... La ce trăiesc eu, La ce trăiești tu pe a lumii spume? Sărmane inimi închegate-n vreme, Sărmane patimi aruncate-n lume; Ah, să murim, nu plânge, nu te teme. Că undeva s-afla al nostru nume! Încet, încet ... să ne culcăm în raclă, Încet de pe ...

 

Gelu Vlașin - Buzele

Gelu Vlaşin - Buzele Buzele de Gelu Vlașin buzele mele strivindu-te alungându-te îngânându-te buzele mele rostindu-mă buzele purtătoare ademenitoare aducătoare buzele mele otrăvitoare iată-le sunt făcute ca să ucidă ia-le sunt ale

 

Alexandru Vlahuță - Fustă scurtă, ghete albe, buze roșii

Alexandru Vlahuţă - Fustă scurtă, ghete albe, buze roşii Fustă scurtă, ghete albe, buze roșii de Alexandru Vlahuță Publicată în Neamul romînesc , Iași, an XII, nr. 314, 15 noiembrie 1917 O-ntîlnești mereu, ai crede-o trasă-n mii de exemplare. Pururea împresurată de priviri cuceritoare — Sedentari ce bat din pinteni, ghiuji ce fac pe ticăloșii — Ea pășește, zîmbitoare, Arborîndu-și pretutindeni "semnele-i particulare": Fustă scurtă, ghete albe, buze roșii. La o parte ! trece zîna veseliei zgomotoase. În tăcuta noapte-a morții ea e rîsul și lumina... Plîngă de durerea țării cîrtitorii și fricoșii, Peste rănile-i deschise, radioasă trece zîna, Ca un steag de biruință pe un cîmp albit de oase... Fustă scurtă, ghete albe, buze roșii. Legănîndu-se din șolduri, trece zveltă, zîmbitoare. Tu-ți plîngi neamul pus pe cruce, la răspînte de pieire, Plîng de-nvăluirea țării, în mormîntul lor, strămoșii. Ea, cu farmece-n privire, Grațiile și le plimbă, în costum de vînătoare: Fustă scurtă, ghete albe, buze

 

Alexandru Macedonski - Noaptea de aprilie

Alexandru Macedonski - Noaptea de aprilie Noaptea de aprilie de Alexandru Macedonski Mai ții oare încă minte noaptea-n care ne-am iubit?... Un moment! Și-n el o viață de un secol am trăit! Pentru tine ce-am fost însă? Tot ce-ai fost și pentru mine. Un capriciu de o clipă pe-ale inimii ruine! Iată tot. Fără-ndoială, noaptea, c-o vei fi uitat Și te miri de întrebare precum însumi sunt mirat; Unul ș-altul, de atuncea, multe nopți avem de-acele Ca să ne-amintim de toate, este foarte-adevărat! Dar secretul întrebării, cunoscut inimii mele, Nu e-al meu să-l dau pe față, și-ți rămâne a ghici Pentru ce aceste vorbe vin pe buze-a-mi rătăci ,,Mai ții oare încă minte noaptea-n care ne-am iubit?... Un moment!... Și-n el o viață de un secol am trăit!" Eram tineri deopotrivă, visători ca Poezia, Grațioși ca Tinerețea, dulci ca două sărutări Care-aprind pe buze rumeni ale dragostei-mbătări! Tu în arte, eu în versuri, ne-ncepuserăm solia, Viitoru-n fața noastră surâdea, și între noi Sta capriciul molatic; iar deschis pentru-amândoi Se afla Musset ...

 

Duiliu Zamfirescu - Levante și Kalavryta la Missolonghi

Duiliu Zamfirescu - Levante şi Kalavryta la Missolonghi Levante și Kalavryta la Missolonghi de Duiliu Zamfirescu Voi, ce-n fața mea, tăcute, mari ruini de amintire, Înălțați zidiri știrbite, triste resturi de mărire, Vorbiți, spuneți, ce e timpul, voi care-ați purtat pe umeri, Veacuri mari ca vecinicia, ani ce nu mai poți să-i numeri! Spune, Zante, unde-i timpul când Byron, în liniștire, Pe-ale mării tale valuri dorul său și-l legăna..., Ș-ale vântului suspine când nebuna sa iubire Cu suspine le-ngâna? Missolonghi, unde-i vremea când pe zidurile tale, Surâzând mureau toți grecii ca eroii din povești? Unde-s sfintele morminte după adormita vale Ce opreau cu-ale lor umbre pe drumeț în a sa cale? Unde-i Botzaris eroul?... — Missolonghi, unde ești? Vântul singur îmi răspunde: “Tot pe lume-i trecătorâ€� Iar pe mare echo strigă, prins de-un val spumegător: “E trecător..., e trecător...â€� I De la Zante care-și scaldă portocalii săi în mare Împrejur, cât vede ochiul în nemărginita zare, N-a purtat vreodată valul, pe-al său braț legănător, Lopătar mai fară grijă, mai frumos decât Levante De la Zante. Către ...

 

Mihai Eminescu - Ondina

Mihai Eminescu - Ondina Ondina de Mihai Eminescu (fantazie) L-al orelor zilei șirag râzător Se-nșir cele negre și mute Ce poartă în suflet mistere de-amor Pălite, sublime, tăcute        Și noaptea din nori        Pe-aripi de fiori Atinge ușoară, cu gândul,        Pământul. Pe-un cal care soarbe prin nările-i foc, Din ceață pustie și rece, Un june pe vânturi, cu capul în joc, Cu clipa gândirei se-ntrece        Și calu-i turbat        Zbura necurmat Mânat ca de-a spaimelor zână        Bătrână. Pe aripi de munte și stânci de asfalt Castelul se nalță, se-ncruntă Și creștetu-i negru și creștetu-i nalt De nouri și ani se-ncăruntă,        Dar astăzi e viu        Și-n ton auriu Răsună din umbra cea mare        Cântare. În mii de lumine ferestrele ard, Prin care se văd trecătoare, Prin tactul cântărei sublime de bard, Cum danță la umbre ușoare,        Cum danță ușor        Dulci vise de-amor, Palatul părea în magie        Aurie. Ca cerbul ce s-alță în creștet de stânci, Urmat de săgeat-arzătoare, E calul ce sare prăpastii adânci În zboru-i puternic și mare,        Cu nara arzând,        Cu coama pe vânt, O dată-ncă pinten l-împunge        Și- ...

 

Mihai Eminescu - Ondina (Fantazie)

Mihai Eminescu - Ondina (Fantazie) Ondina de Mihai Eminescu (fantazie) L-al orelor zilei șirag râzător Se-nșir cele negre și mute Ce poartă în suflet mistere de-amor Pălite, sublime, tăcute        Și noaptea din nori        Pe-aripi de fiori Atinge ușoară, cu gândul,        Pământul. Pe-un cal care soarbe prin nările-i foc, Din ceață pustie și rece, Un june pe vânturi, cu capul în joc, Cu clipa gândirei se-ntrece        Și calu-i turbat        Zbura necurmat Mânat ca de-a spaimelor zână        Bătrână. Pe aripi de munte și stânci de asfalt Castelul se nalță, se-ncruntă Și creștetu-i negru și creștetu-i nalt De nouri și ani se-ncăruntă,        Dar astăzi e viu        Și-n ton auriu Răsună din umbra cea mare        Cântare. În mii de lumine ferestrele ard, Prin care se văd trecătoare, Prin tactul cântărei sublime de bard, Cum danță la umbre ușoare,        Cum danță ușor        Dulci vise de-amor, Palatul părea în magie        Aurie. Ca cerbul ce s-alță în creștet de stânci, Urmat de săgeat-arzătoare, E calul ce sare prăpastii adânci În zboru-i puternic și mare,        Cu nara arzând,        Cu coama pe vânt, O dată-ncă pinten l-împunge        ...

 

Alexandru Macedonski - Noaptea de februarie

Alexandru Macedonski - Noaptea de februarie Noaptea de februarie de Alexandru Macedonski Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI I Mi s-a părut întotdeauna un ce scârbos și crud Ca după-o noapte de orgie, pe buze încă de vin ud Să te cobori în acea ocnă la care s-află condamnate Nenorocitele ființe ce se numesc: prostituate. Mi s-a părut întotdeauna că este-o crudă profanare Să uiți că mumă ți-e femeia și că în pântec te-a purtat, Nepăsător să pui pe buze o fioroasă sărutare     Precum se pune un stigmat. Și câtă osebire este între amor și infamie, Între cădere și cădere, sau sărutări, și sărutări... De-o parte, tainică plăcere ce se-nfășoară-n poezie, De alta, bestialitatea unei reci înflăcărări. O! și cât am plâns pe soarta bietelor nenorocite Care nu pot ca să aibă nici voință de-un minut, Cu blestemele pe buze de-alte buze-năbușite, Cu palpite pentru-oricine — cunoscut — necunoscut; Seara este-o îngrozire pentru unele din ele, Nededate încă bine cu mârșavul povârniș; Altele, mai decăzute, mai deprinse, sau mai rele, Râd de ...

 

Carol Scrob - Murele

Carol Scrob - Murele Murele de Carol Scrob Muzica: Feliciano Franchetti. Informații despre această ediție    A trecut mult timp d-atuncea Poate că ai și uitat, Când cu murele gustoase, Buzele mi le-am pătat. Si privind unul la altul Gândurile ne-am ghicit, Printr-o lungă sărutare Buzele mi le-am roșit. Murele s-au copt și acuma, Tu însă departe ești! Vinetele mele buze Nu mai poți să le roșești. Murele s-au copt și acuma

 

Dimitrie Bolintineanu - Căprița de aur

Dimitrie Bolintineanu - Căpriţa de aur Căprița de aur de Dimitrie Bolintineanu În nori cinși cu roze și cu-aur curat Se culcă ferice al vieții-mpărat. Dar fiul de rege pe calu-i ce zboară Gonește-o căpriță, plăpândă și ușoară, Cu cornii auriți. Ea fuge-n pădure și cel ce-o preurmă, Lăsându-și fugarul, pe jos o mai urmă Sub arbori frunziți. Iar fiicele nopții pe lume cobor Și-nvăluie toate cu pletele lor. O slabă femeie cu seci oseminte, Cu fețe zbârcite, păru lui nainte Și-așa i-a vorbit: — ,,Te-nturnă,-mpărate, căci mândra căpriță A fost mai nainte frumoasă domniță Cu păr aurit. Un zmeu se răpise de chipu-i dorit, Dar juna fecioară l-a disprețuit. Atunci el îi schimbă popoarele sale În arbori ce formă dumbrava din vale, Dumbrava de chin. Domnița frumoasă cu plete leite Se schimbă-n căpriță cu coarne-aurite, Frumoase străin! Acum e căpriță cât ziua lucește Și dulce fecioară cât noaptea domnește. Acolo-i castelul în care petrece. Dar câți o preurmă, sub paloșu-i rece Ca spicul s-abat. Streine, te-nturnă spre locuri mai bune! Să mori când ...

 

Gheorghe Asachi - Cântecul unui giune român din Anovlahia

... față Câtă grație și frum˘seață! A ei buze erau scrise Chiar cu roș de trandafir, Sărutarea ei văpsise Ș-a mea buză de profir. În trei râuri limpegioare Spalai roșul buzei mele, Însă unde roșioare A văpsit râuri trustrele, Roș văpsis-a mărei ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruBUZĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 79 pentruBUZĂ.

Proverbele Capitol 16

Proverbele Capitol 16 Proverbele 15 Proverbele Capitol 16 1 Planurile pe cari le face inima atîrnă de om, dar răspunsul pe care -l dă gura vine dela Domnul. - 2 Toate căile omului sînt curate în ochii lui, dar celce cercetează duhurile este Domnul. - 3 Încredințează-ți lucrările în mîna Domnului, și îți vor izbuti planurile. - 4 Domnul a făcut toate pentru o țintă, chiar și pe cel rău pentru ziua nenorocirii. - 5 Orice inimă trufașă este o scîrbă înaintea Domnului; hotărît, ea nu va rămînea nepedepsită. - 6 Prin dragoste și credincioșie omul ispășește nelegiuirea, și prin frica de Domnul se abate dela rău. - 7 Cînd sînt plăcute Domnului căile cuiva, îi face prieteni chiar și pe vrăjmașii lui. - 8 Mai bine puțin, cu dreptate, decît mari venituri, cu strîmbătate. - 9 Inima omului se gîndește pe ce cale să meargă, dar Domnul îi îndreaptă pașii. - 10 Hotărîri dumnezeiești sînt pe buzele împăratului, gura lui nu trebuie să facă greșeli cînd judecă. - 11 Cîntarul și cumpăna dreaptă vin dela Domnul; toate greutățile de cîntărit sînt lucrarea Lui. - 12 Împăraților le este scîrbă să facă rău, căci prin neprihănire se întărește un scaun de domnie. - 13 Buzele neprihănite sînt plăcute ...

 

Proverbele Capitol 10

Proverbele Capitol 10 Proverbele 9 Proverbele Capitol 10 1 Pildele lui Solomon. Un fiu înțelept este bucuria tatălui, dar un fiu nebun este mîhnirea mamei sale. 2 Comorile cîștigate pe nedrept nu folosesc, dar neprihănirea izbăvește dela moarte. 3 Domnul nu lasă pe cel neprihănit să sufere de foame, dar îndepărtează pofta celor răi. 4 Cine lucrează cu o mînă leneșă sărăcește, dar mîna celor harnici îmbogățește. 5 Cine strînge vara, este un om chibzuit, cine doarme în timpul seceratului este un om care face rușine. 6 Pe capul celui neprihănit sînt binecuvîntări, dar gura celor răi ascunde sîlnicie. 7 Pomenirea celui neprihănit este binecuvîntată, dar numele celor răi putrezește. - 8 Cine are o inimă înțeleaptă primește învățăturile, dar cine are o gură nesocotită se prăpădește singur. - 9 Cine umblă fără prihană, umblă fără teamă, dar cine apucă pe căi strîmbe se dă singur de gol. - 10 Cine clipește din ochi este o pricină de întristare, și cine are o gură nesocotită se prăpădește singur. - 11 Gura celui neprihănit este un izvor de viață, dar gura celor răi ascunde sîlnicie. - 12 Ura stîrnește certuri, dar dragostea acopere toate greșelile. - 13 Pe buzele omului priceput se află înțelepciunea, dar nuiaua ...

 

Numeri Capitol 30

Numeri Capitol 30 Numeri 29 Numeri Capitol 30 1 Moise a vorbit căpeteniilor semințiilor copiilor lui Israel, și a zis: ,,Iată ce poruncește Domnul. 2 Cînd un om va face o juruință Domnului, sau un jurămînt prin care se va lega printr`o făgăduială, să nu-și calce cuvîntul, ci să facă potrivit cu tot ce i -a ieșit din gură. 3 Cînd o femeie va face o juruință Domnului și se va lega printr`o făgăduială, în tinereța ei și în casa tatălui ei, 4 și tatăl ei va afla de juruința pe care a făcut -o ea și de făgăduiala cu care s`a legat, -dacă nu -i zice nimic în ziua cînd află de juruința ei, toate juruințele ei vor fi primite, și orice făgăduială cu care s`a legat ea, va fi primită; 5 dar dacă tatăl ei nu -i dă voie în ziua cînd ia cunoștință de juruința ei, toate juruințele ei și toate făgăduielile cu cari se va fi legat ea, nu vor avea nici o tărie; și Domnul o va ierta, pentrucă nu i -a dat voie tatăl ...

 

Psalmii Capitol 12

Psalmii Capitol 12 Psalmii 11 Psalmii Capitol 12 1 (Către mai marele cîntăreților. De cîntat pe arfa cu opt coarde. Un psalm al lui David.) Vino în ajutor, Doamne, căci se duc oamenii evlavioși, pier credincioșii dintre fiii oamenilor. 2 Oamenii își spun minciuni unii altora, pe buze au lucruri lingușitoare, vorbesc cu inimă prefăcută. 3 Nimicească Domnul toate buzele lingușitoare, limba care vorbește cu trufie, 4 pe cei ce zic: ,,Sîntem tari cu limba noastră, căci buzele noastre sînt cu noi: cine ar putea să fie stăpîn peste noi?`` 5 ,,Pentrucă cei nenorociți sînt asupriți și pentrucă săracii gem, acum``, zice Domnul, ,,Mă scol, și aduc mîntuire celor obijduiți.`` 6 Cuvintele Domnului sînt cuvinte curate, un argint lămurit în cuptor de pămînt, și curățit de șapte ori. - 7 Tu, Doamne, îi vei păzi, și -i vei apăra de neamul acesta pe vecie. 8 Pretutindeni mișună cei răi, cînd domnește ticăloșia printre fiii oamenilor. Psalmii

 

Proverbele Capitol 12

Proverbele Capitol 12 Proverbele 11 Proverbele Capitol 12 1 Cine iubește certarea, iubește știința; dar cine urăște mustrarea, este prost. - 2 Omul de bine capătă bunăvoința Domnului, dar Domnul osîndește pe cel plin de răutate. 3 Omul nu se întărește prin răutate, dar rădăcina celor neprihăniți nu se va clătina. - 4 O femeie cinstită este cununa bărbatului ei, dar cea care -i face rușine este ca putregaiul în oasele lui. - 5 Gîndurile celor neprihăniți nu sînt decît dreptate, dar sfaturile celor răi nu sînt decît înșelăciune. - 6 Cuvintele celor răi sînt niște curse ca să verse sînge, dar gura celor fără prihană îi izbăvește. - 7 Cei răi sînt răsturnați, și nu mai sînt, dar casa celor neprihăniți rămîne în picioare! - 8 Un om este prețuit după măsura priceperii lui, dar cel cu inima stricată este disprețuit. - 9 Mai bine să fii într`o stare smerită și să ai o slugă, decît să faci pe fudulul și să n`ai ce mînca. - 10 Cel neprihănit se îndură de vite, dar inima celui rău este fără milă. 11 Cine-și lucrează ogorul va avea belșug de pîne, dar cine umblă după lucruri de nimic este fără minte. - 12 Cel rău poftește ...

 

Proverbele Capitol 24

Proverbele Capitol 24 Proverbele 23 Proverbele Capitol 24 1 Nu pismui pe oamenii cei răi, și nu dori să fii cu ei; 2 căci inima lor se gîndește la prăpăd, și buzele lor vorbesc nelegiuiri. - 3 Prin înțelepciune se înalță o casă, și prin pricepere se întărește; 4 prin știință se umplu cămările ei de toate bunătățile de preț și plăcute. 5 Un om înțelept este plin de putere, și cel priceput își oțelește vlaga. 6 Căci prin măsuri chibzuite cîștigi bătălia, și prin marele număr al sfetnicilor ai biruința. - 7 Înțelepciunea este prea înaltă pentru cel nebun: el nu va deschide gura la judecată. - 8 Cine se gîndește să facă rău, se cheamă un om plin de răutate. - 9 Gîndul celui nebun nu este decît păcat, și batjocoritorul este o scîrbă pentru oameni. - 10 Dacă slăbești în ziua necazului, mică îți este puterea. - 11 Izbăvește pe cei tîrîți la moarte, și scapă pe ceice sînt aproape să fie junghiați. - 12 Dacă zici: ,,Ah! n`am știut!``... Crezi că nu vede Celce cîntărește inimile și Celce veghează asupra sufletului tău? Și nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui? - 13 Fiule, mănîncă miere, căci este bună, și fagurul de ...

 

Isaia Capitol 6

Isaia Capitol 6 Isaia 5 Isaia Capitol 6 1 În anul morții împăratului Ozia, am văzut pe Domnul șezînd pe un scaun de domnie foarte înalt, și poalele mantiei Lui umpleau Templul. 2 Serafimii stăteau deasupra Lui, și fiecare avea șase aripi: cu două își acopereau fața, cu două își acopereau picioarele, și cu două sburau. 3 Strigau unul la altul, și ziceau: ,,Sfînt, sfînt, sfînt este Domnul oștirilor! Tot pămîntul este plin de mărirea Lui``! 4 Și se zguduiau ușiorii ușii de glasul care răsuna, și casa s`a umplut de fum. 5 Atunci am zis: ,,Vai de mine! Sînt pierdut, căci sînt un om cu buze necurate, locuiesc în mijlocul unui popor tot cu buze necurate, și am văzut cu ochii mei pe Împăratul, Domnul oștirilor!`` 6 Dar unul din serafimi a zburat spre mine cu un cărbune aprins în mînă, pe care -l luase cu cleștele de pe altar. 7 Mi -a atins gura cu el, și a zis: ,,Iată, atingîndu-se cărbunele acesta de buzele tale, nelegiuirea ta este îndepărtată și păcatul tău este ispășit!`` 8 Am auzit glasul Domnului, întrebînd: ,,Pe cine să trimet, și cine ...

 

Psalmii Capitol 17

Psalmii Capitol 17 Psalmii 16 Psalmii Capitol 17 1 (O rugăciune a lui David.) Doamne, ascultă-mi pricina nevinovată, ia aminte la strigătele mele, pleacă urechea la rugăciunea mea, făcută cu buze neprefăcute! 2 Să se arate dreptatea mea înaintea Ta, și să privească ochii Tăi neprihănirea mea! 3 Dacă îmi vei cerca inima, dacă o vei cerceta noaptea, dacă mă vei încerca, nu vei găsi nimic: căci ce-mi iese din gură, aceea și gîndesc. 4 Cît privește legăturile cu oamenii, eu, după cuvîntul buzelor Tale, mă feresc de calea celor asupritori; 5 pașii mei stau neclintiți pe cărările Tale, și nu mi se clatină picioarele. 6 Strig către Tine, căci m`asculți, Dumnezeule! Pleacă-Ți urechea spre mine, ascultă cuvîntul meu! 7 Arată-Ți bunătatea Ta cea minunată, Tu, care scapi pe cei ce caută adăpost, și -i izbăvești de protivnicii lor, prin dreapta Ta! 8 Păzește-mă ca lumina ochiului, ocrotește-mă, la umbra aripilor Tale, 9 de cei răi, cari mă prigonesc, de vrăjmașii mei de moarte, cari mă împresoară. 10 Ei își închid inima, au cuvintele semețe în gură. 11 Se țin de pașii mei, mă înconjoară chiar, mă pîndesc ca să ...

 

Psalmii Capitol 59

Psalmii Capitol 59 Psalmii 58 Psalmii Capitol 59 1 (Către mai marele cîntăreților. ,,Nu nimici.`` O cîntare de laudă a lui David. Făcută cînd a trimes Saul să -i împresoare casa, ca să -l omoare.) Dumnezeule, scapă-mă de vrăjmașii mei, ocrotește-mă de protivnicii mei! 2 Scapă-mă de răufăcători, izbăvește-mă de oamenii setoși de sînge! 3 Căci iată -i că stau la pîndă să-mi ia viața; niște oameni porniți la rău urzesc lucruri rele împotriva mea, fără să fiu vinovat, fără să fi păcătuit, Doamne! 4 Cu toată nevinovăția mea, ei aleargă, se pregătesc: trezește-Te, ieși inaintea mea, și privește! 5 Doamne, Dumnezeul oștirilor, Dumnezeul lui Israel, scoală-Te, ca să pedepsești toate neamurile! N`avea milă de niciunul din acești vînzători nelegiuiți. -(Oprire). 6 Se întorc în fiecare seară, urlă ca niște cîni, și dau ocol cetății. 7 Da, din gura lor țîșnește răul, pe buzele lor sînt săbii; căci zic: ,,Cine aude?`` 8 Dar Tu, Doamne, rîzi de ei, Tu Îți bați joc de toate neamurile. 9 Oricare le-ar fi puterea, eu în Tine nădăjduiesc, căci Dumnezeu este scăparea mea. 10 Dumnezeul meu, în bunătatea Lui, îmi ...

 

Psalmii Capitol 63

Psalmii Capitol 63 Psalmii 62 Psalmii Capitol 63 1 (Un psalm al lui David. Făcut cînd era în pustia lui Iuda.) Dumnezeule, Tu ești Dumnezeul meu, pe Tine Te caut! Îmi însetează sufletul după Tine, îmi tînjește trupul după Tine, într`un pămînt sec, uscat și fără apă. 2 Așa Te privesc eu în locașul cel sfînt, ca să-Ți văd puterea și slava. 3 Fiindcă bunătatea Ta prețuiește mai mult decît viața, de aceea buzele mele cîntă laudele Tale. 4 Te voi binecuvînta dar toată viața mea, și în Numele Tău îmi voi ridica mînile. 5 Mi se satură sufletul ca de niște bucate grase și miezoase, și gura mea Te laudă cu strigăte de bucurie pe buze, 6 cînd mi-aduc aminte de Tine în așternutul meu, și cînd mă gîndesc la Tine în timpul priveghiurilor nopții. 7 Căci Tu ești ajutorul meu, și sînt plin de veselie la umbra aripilor Tale. 8 Sufletul meu este lipit de Tine; dreapta Ta mă sprijinește. 9 Dar cei ce caută să-mi ia viața, se vor duce în adîncimile pămîntului; 10 vor fi dați pradă săbiei, vor fi prada șacalilor. 11 Dar împăratul se va bucura în Dumnezeu; oricine ...

 

Psalmii Capitol 140

Psalmii Capitol 140 Psalmii 139 Psalmii Capitol 140 1 (Către mai marele cîntăreților. Un psalm al lui David.) Scapă-mă, Doamne, de oamenii cei răi! Păzește-mă de oamenii asupritori, 2 cari cugetă lucruri rele în inima lor, și sînt totdeauna gata să ațîțe războiul! 3 Ei își ascut limba ca un șarpe, au pe buze o otravă de năpîrcă. - 4 Păzește-mă, Doamne, de mîinile celui rău! Ferește-mă de oamenii asupritori, cari se gîndesc să mă doboare! 5 Niște îngîmfați îmi întind curse și lațuri, pun rețele dealungul drumului, și îmi întind capcane. -(Oprire). 6 Eu zic Domnului: ,,Tu ești Dumnezeul meu! Ia aminte, Doamne, la glasul rugăciunilor mele! 7 Doamne, Dumnezeule, tăria mîntuirii mele, Tu-mi acoperi capul în ziua luptei.`` 8 Nu împlini, Doamne, dorințele celui rău, nu lăsa să -i izbutească planurile, ca să nu se fălească! -(Oprire). 9 Asupra capului celor ce mă înconjoară să cadă nelegiuirea buzelor lor! 10 Cărbuni aprinși să cadă peste ei! În foc să fie aruncați, în adîncuri, de unde să nu se mai scoale! 11 Omul cu limba mincinoasă nu se întărește pe pămînt, și pe omul asupritor, nenorocirea îl paște și -l duce la pierzanie. 12 ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruBUZĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 62 pentruBUZĂ.

BUZAT

... BUZÁT , - Ă , buzați , - te , adj . 1. Cu buze mari și groase . 2. Fig . Păcălit , înșelat . - Buză

 

BUZIȘOARĂ

... BUZIȘOÁRĂ , buzișoare , s . f . Diminutiv al lui buză ( 1 ) . - Buză

 

BUZOI

... BUZÓI , buzoaie , s . n . Augmentativ al lui buză ( 1 ) . - Buză

 

GURĂ

GÚRĂ , guri , s . f . I. 1. Cavitate din partea anterioară ( și inferioară ) a capului oamenilor și animalelor , prin care alimentele sunt introduse în organism ; p . restr . buzele și deschizătura dintre ele ; buze . 2. Gura ( I 1 ) considerată ca organ cu care cineva se hrănește . 3. Gura ( I 1 ) considerată ca organ al vorbirii ; cloanță . 4. Gura ( I 1 ) considerată ca organ al cântării . II. Deschizătură a unui obiect , a unei încăperi etc . , prin care intră , se introduce , se varsă , iese etc . ceva , prin care se stabilește o comunicație etc . Gura vasului . Gura cămășii . Gură de canal . Gura

 

LABIAL

LABIÁL , - Ă , labiali , - e , adj . Care aparține buzelor , privitor la buze . Mușchi

 

PUNGI

PUNGÍ , pungesc , vb . IV . Tranz . 1. ( În expr . ) A - și pungi gura ( sau buzele ) = a - și strânge și a - și țuguia buzele . 2. ( Înv . ) A obține de la cineva bani prin mijloace

 

RUJ

RUJ , rujuri , ( 1 ) s . n . 1. Produs cosmetic cu diferite nuanțe de roșu , folosit pentru a colora buzele ; roșu de buze . 2. Pastă compusă din oxid de fier și oxid de crom încorporate într - un liant , folosită în tehnica

 

ȘUIER

ȘÚIER , șuiere , s . n . 1. Zgomot caracteristic , ascuțit și puternic , pe care îl fac vântul , furtuna , vijelia ; șuierătură . 2. Zgomot ascuțit produs de anumite corpuri care se deplasează , se mișcă , se învârtesc sau spintecă aerul cu iuțeală ; șuierătură . 3. Sunet ascuțit , strident și prelung produs cu ajutorul unui instrument special ( signal , sirenă etc . ) sau prin suflarea cu putere a aerului printre buze ori printre degete ; șuierătură . 4. Sunet sau țipăt ( ascuțit ) scos de unele animale și păsări ; șuierătură . [ : Pr . : șu -

 

ȘUIERA

ȘUIERÁ , șúier , vb . Intranz . 1. ( Despre vânt , furtună , vijelie etc . ; la pers . 3 ) A produce un zgomot ascuțit și puternic ; a fluiera . 2. ( Despre unele obiecte ; la pers . 3 ) A produce un zgomot strident , scurt și intens , atunci când se deplasează , se mișcă , se învârtește sau spintecă aerul cu viteză . 3. ( Despre oameni ) A scoate un sunet ascuțit , strident și prelung , suflând cu putere aerul printre buzele întredeschise , printre degete sau cu ajutorul unui instrument special . 4. ( Despre unele animale , păsări , insecte ; la pers . 3 ) A scoate un sunet sau un țipăt ( ascuțit ) specific . [ Pr . : șu -

 

ȚIGARĂ

ȚIGÁRĂ , țigări , s . f . Sul mic făcut dintr - o hârtie foarte fină umplută cu tutun tăiat mărunt , care se aprinde la un capăt , iar din celălalt capăt ( vârât între buze ) se trage fumul în piept ; țigaretă (

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...