Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:IARBĂ, LIMBĂ, ȚINE, NOSTRU, VOSTRU, LUP, BOU, BUN, CÂT, LEGA ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului ȘI: SI.

 

ȘI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ȘI adv., conj. A. Adv. (Stă înaintea părții de vorbire la care se referă; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse, stă între auxiliar, pron. refl. etc. și verb) I. (Cu sens modal) 1. Chiar, în adevăr, cu adevărat. ** Întocmai, exact. Precum a zis, așa a și făcut. 2. Pe deasupra, în plus, încă. După ce e urâtă o mai cheamă și Neacșa. 3. Chiar, încă, pe lângă acestea, de asemenea. Vezi nu pățești și tu ca mine. ** (Pe lângă un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ, intensifică gradația) O cameră și mai mare. * Loc. adj. (Cu valoare de superlativ) Și mai și = mai grozav, mai strașnic. 4. (În propoziții negative) Nici. Însă și de voi nu îndur ca părăsesc. II. (Cu sens temporal) 1. Imediat, îndată, pe loc. Cum îl zări, îi și spuse. 2. Deja. Masa se și pune în grădină. B. Conj. I. (Marcă a coordonării copulative) 1. (Leagă două părți de același fel ale unei propoziții) Este voinic și tânăr. 2. (Împreună cu prep. "cu" exprimă relația operației matematice a adunării) Plus. Doi și cu trei fac cinci. ** (Ajută la formarea prin adiție a numeralelor de la douăzeci și unu până la nouăzeci și nouă) Șaizeci și opt. ** (Ajută la formarea numeralelor care exprimă numere zecimale, legând partea zecimală de întreg) Trei și paisprezece. ** (Indică adăugarea unei cantități) Plus. Unu și jumătate. 3. (Leagă două substantive între care există o corespondență sau o echivalență) Binele și răul. 4. (Așezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări, ajută la scoaterea lor în evidență) A adus și vin, și mâncare, și cărți. ** (În repetiții, ca procedeu stilistic) Ia cuvântul și vorbește și vorbește. 5. (Leagă două propoziții de același fel, indicând o completare, un adaos, o precizare nouă) Deschide ușa și intră. 6. (Accentuat, în corelație cu sine însuși) Atât..., cât...; nu numai..., ci și... Are în mână și pâinea, și cuțitul. 7. (În stilul epic și popular, mai ales în povestire, se așază la începutul frazei, indicând continuitatea desfășurării faptelor) Și a plecat fiul de împărat mai departe. ** (Întrebuințat înaintea unei propoziții interogative sau exclamative, subliniază legătura cu cele povestite anterior) Și ce vrei faci acum? * Expr. Ei și? = ce-mi pasă? ce importanță are? (Întrebuințat singur, în dialog, ca îndemn pentru continuarea unei povestiri) Se aude cineva bătând în ușă... - Și? - duc deschid. (Precedat de adv. "ca" are funcție comparativă) a) La fel ca, întocmai ca. Se pricepe la pescuit ca și la multe altele; b) aproape, aproximativ. Treaba este ca și sfârșită. II. (Marchează coordonarea adversativă) Ci, iar, dar. Aude vorbindu-se și nu pricepe nimic. 3. (Marcă a coordonării concluzive) Deci, prin urmare. E o glumă și nu o lua în serios. - Lat. sic.

Sursa : DEX '98

 

ȘI conj., adv. 1. conj. (coordonator copulativ) (înv.) i. (E tânăr \~ frumos.) 2. conj. (completiv) de, . (Stai \~ așteaptă.) 3. conj. (adversativ și restrictiv) . ( care bărbatul cu carul și femeia cu poala, \~ tot se isprăvește.) 4. adv. (înv. și reg.) încă. (După ce e urâtă, o mai cheamă \~ Mușata.)

Sursa : sinonime

 

și conjcț., adv.

Sursa : ortografic

 

ȘI^1 conj. 1. (cu funcție coordonătoare) 1) (exprimă un raport copulativ) Eu și tu. E și frumos și deștept. * Ei și? ce-mi pasă mie? Ce importanță are? 2) (exprimă un raport aditiv sau asociativ, formând numerale cardinale, numerale zecimale etc.) Treizeci și patru. Cinci întregi și două zecimi. * Și cu plus. 3) (exprimă un raport adversativ) Dar; iar; însă. Îl aude și nu-l vede. 4) (exprimă un raport concluziv) Deci; prin urmare; de aceea. Am spus fac și voi face. 5) (stabileşte legătura cu cele spuse anterior, mai ales, la începutul unei propoziții interogative) Și unde ai mai auzit aceasta? 2. (cu funcție subordonatoare) pop. (exprimă un raport concesiv) Deși; cu toate ; măcar . Și a știut dar n-a spus. /<lat. sic

Sursa : NODEX

 

ȘI^2 adv. De acum. S-a și dus. Se și arată în prag. /<lat. sic

Sursa : NODEX

 

ȘI^2 pron. refl. v. își.

Sursa : DLRLC

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru ȘI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 4759 pentru ȘI.

Dimitrie Anghel - Și dacă

... Dimitrie Anghel - Şi dacă Și dacă de Dimitrie Anghel ‘Și dacă ramuri bat în geam’ Eminescu Și dacă norii se adun, Pe cer albastru și senin, E ca durerea să mi-o spun Și inima-mi să mai alin. Și dacă codrii sunt pustii, Și nu răsare luna, E că de-acum n-o să-mi mai vii, Pe veci, pe totdeauna. Și dacă ramu’le se bat, Acum, ca și-înainte E că de-acuma te-am uitat Și nu te mai țin minte. Și dacă mâna-mi o mai lunec, Pe-a lirei coarde amorțite E ca o clipă să-mi întunec Durerile-mi nețărmurite, Și dacă sunt așa pustiu, Și nimeni nu mă știe, E că așa am fost să fiu, Și că așa a fost să fie. 2 martie 1889 Reprodusă din „Limbă și

 

Mihai Eminescu - Și dacă...

... Mihai Eminescu - Şi dacă... Și dacă... de Mihai Eminescu Și dacă ramuri bat în geam Și se cutremur plopii, E ca în minte să te am Și-ncet să te apropii. Și dacă stele bat în lac Adâncu-i luminându-l, E ca durerea mea s-o-mpac Înseninându-mi gândul. Și

 

Veronica Micle - Și ura și iubirea

... Veronica Micle - Şi ura şi iubirea Și ura și iubirea de Veronica Micle Convorbiri Literare , XI (1877), nr. 2 (1 mai), p. 73-74 Și ura și iubirea acuma de la tine Făr' de însemnătate vieții mele-ar fi, Iubirea ți-am plătit-o cu lacrimi și suspine Și ura-ți neîmpăcată cu ce-aș mai răsplăti. Dar tu de vrei ca-n urmă-ți eu tot să mai plâng încă Și vecinic sfâșiată să vezi inima mea, De-un chin fără de margini, de o durere-adâncă Cu glas făr' de mânie să-mi spui că ...

 

Alexandru Vlahuță - Și mă-ntrebi...

... Alexandru Vlahuţă - Şi mă-ntrebi... Și mă-ntrebi... de Alexandru Vlahuță Publicată în Convorbiri literare , an XIV, nr. 9, 1 decembrie 1880 Și mă-ntrebi de te-am iubit? Spună-ți cît mi-ai fost de dragă bolțile cerești și sfinte, Martori dezmierdării noastre. Plîng cînd îmi aduc aminte Cît am fost de fericit. Și mă-ntrebi de ce-am fugit? Spună-ți cît ai fost de crudă bolțile cerești și

 

Veronica Micle - Și dacă-un dor...

... Veronica Micle - Şi dacă-un dor... Și dacă-un dor... de Veronica Micle Și dacă-un dor mai simt în piept Când se ivește luna, E ca să nu te mai aștept Și azi ca`ntotdeauna. Și mângâieri de mai pot fi Unei vieți de jale, Ar fi de-a nu te întâlni Nicicând în a mea cale ...

 

Mihai Eminescu - Și dacă de cu ziuă

... Mihai Eminescu - Şi dacă de cu ziuă Și dacă de cu ziuă de Mihai Eminescu Și dacă de cu ziuă se-ntâmplă să te văz Desigur că la noapte un tei o să visez, Iar dacă peste ziuă eu întâlnesc un ...

 

Ștefan Petică - II (Și flautul magic vorbi)

... Ştefan Petică - II (Şi flautul magic vorbi) Și flautul magic vorbi de Ștefan Petică   Și flautul magic vorbi; tremurată O notă stângace sălta peste clape Ca vocile stinse în murmur de ape Și-ncet simfonia căzu întristată. Plutea o durere ca-n tainele sfinte Pe sala cea veche și-n flacări aprinse Murea ziua albă pe stofele-ntinse Iar flautul magic plângea înainte. Mănunchiuri albastre de mici viorele Lăsară parfumuri subtile și clare În preajmă: o dulce și caldă-ntristare, Și nota ușoară lovea în perdele. Ea sta glorioasă ca-n razele sfinte Și

 

Veronica Micle - Și cum s-a stins...

... Veronica Micle - Şi cum s-a stins... Și cum s-a stins... de Veronica Micle Și cum s-a stins fără de veste Amorul cel nemărginit De-ți pare că e o poveste Ce alții ți-ar fi povestit ... astăzi, știu atât de bine Că dorul care te-a cuprins, Se va sfârși, fără de urmă, S-a stinge ca și cel dintâi, Iar moartea patimile curmă Și

 

Mihai Eminescu - Și era ploaie cu senin...

... Mihai Eminescu - Şi era ploaie cu senin... Și era ploaie cu senin... de Mihai Eminescu Și era ploaie cu senin        Senin cu ploaie, Salcâmii ramurile-nclin        Și le îndoaie. Acuma toți ei înfloresc        De primăvară Ș-un dulce miros răspândesc        În dalba sară. Un mândru soare scânteind        Pe bolta-albastră El bate ... a ta fereastră. Și-n haină albă tu apari        Cu pasuri line Și numai ochii tăi cei mari        Privesc la mine. Atât de dulce și

 

Mihai Eminescu - Și oare tot n-ați înțeles... (variantă)

... Mihai Eminescu - Şi oare tot n-aţi înţeles... (variantă) Și oare tot n-ați înțeles... de Mihai Eminescu (variantă) Și oare tot n-ați înțeles        Cum nu mi-i lumea dragă, Când cu nimic nu m-am ales        Din viața mea întreagă. Când al meu ... uitării Dând orizon nemărginit        Singurătății mării, Nainte de-a luci deplin        Menit îi pare stinsul, Iar ale apei valuri vin        Călătorind spre dânsul. Și totuși va luci în veci        Aprins de zeul Amor Și ale sale raze reci        Pe frunte lumina-m-or. În urma lui un dor nespus        S-alerg o să m-alunge, Deși se nalță tot ... nu-l pot ajunge. Va rămânea necunoscut,        Va stăpâni departe, Cum stăpânește pe trecut        Întins, eterna moarte. Căci stăpânește tot ce-a fost        Și tot ce o să vie Și câte nu avură rost        Și nu au fost să fie. Câte iubiri fără-nțeles,        Câte-nțelepte-asemeni, Câte cu moartea s-au ales        A fi surori de gemeni ... ție pe toți vecii, Pe când de flori se scuturau        Alături liliecii, Și-au prefăcut pe-acest pământ        A noastre vieți în stepe

 

Mihai Eminescu - Și oare tot n-ați înțeles...

... Mihai Eminescu - Şi oare tot n-aţi înţeles... Și oare tot n-ați înțeles... de Mihai Eminescu Și oare tot n-ați înțeles        Cum nu mi-i lumea dragă, Când cu nimic nu m-am ales        Din viața mea întreagă. Când al meu ... miraj de necrezut        Pe-un orizon de stepe: De al lui farmec străbătut        Eu tot nu-l pot pricepe. El stăpânește amorțit        Pustiile uitării Ca și o stea din răsărit        Singurătatea mării. Și-l rog încet, îl rog pe veci        Ca să-mi asculte plânsul, Când ale apei valuri reci        Călătoresc spre dânsul. Atâtea blânde rugăminți,        Atâtea calde ... l pot ajunge. Va fi în veci necunoscut,        Va fi în veci departe... E steaua negrului trecut:        Iubirea făr- de moarte, Ce mărginește-n orizon        Și ocean și stepe Ș-al cărui farmec monoton        Te-a-nvins făr-a-l pricepe. Căci a iubi fără să speri ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ȘI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 19299 pentru ȘI.

IARBĂ

... frunze dințate , acoperite cu peri aspri , cu flori galbene ( Picris hieracioides ) ; iarbă - creață = izmă - creață ; iarbă - deasă = plantă erbacee cu tulpini subțiri , cu frunze înguste și flori verzi , dispuse în panicule ( Poa nemoralis ) ; iarbă - grasă = plantă erbacee cu tulpina ramificată și întinsă pe pământ , cu frunze cărnoase , lucioase și flori galbene ( Portulaca oleracea ) ; iarbă - mare = plantă erbacee cu tulpina păroasă și ramificată , cu frunze mari și flori galbene ( Inula helenium ) ; iarbă - albă = plantă erbacee ornamentală cu frunzele vărgate cu linii verzi și albe - roșietice sau gălbui ( Phalaris arundinacea ) ; iarba - cănărașului = plantă erbacee din familia gramineelor , cu frunzele plane , cu flori verzui și semințele gălbui ; mei - lung , meiul - canarilor ( Phalaris canariensis ) ; iarbă - albastră = plantă erbacee cu frunzele îngrămădite la baza tulpinii și cu flori violete ( Molinia coerulea ) ; iarba - bivolului = plantă erbacee cu flori verzui sau brune ( Juncus buffonius ) ; iarba - câmpului = plantă erbacee cu tulpinile noduroase și cu flori verzui - alburii sau violet - deschis ( Agrostis stolonifera ) ; iarbă - neagră = a ) plantă erbacee cu frunze dințate și cu flori brune - purpurii pe dinafară și galbene - verzui pe dinăuntru ( Scrophularia alata ) ; b ) arbust cu frunze mici liniare și flori trandafirii sau albe ( Calluna vulgaris ) ; iarba - osului = mic arbust cu tulpini ramificate , cu frunze opuse ...

 

LIMBĂ

... LÍMBĂ , limbi , s . f . I. Organ musculos mobil care se află în gură , servind la perceperea gustului , la mestecarea și la înghițirea alimentelor , la om fiind și organul principal de vorbire . II. 1. Sistem de comunicare alcătuit din sunete articulate , specific oamenilor , prin care aceștia își exprimă gândurile , sentimentele și dorințele ; limbaj , grai . 2. Limbajul unei comunități umane , istoric constituită , caracterizat prin structură gramaticală , fonetică și lexicală proprie . 3. Totalitatea altor mijloace și procedee ( decât sunetele articulate ) folosite spre a comunica oamenilor idei și sentimente . Limba surdomuților . 4. ( Înv . și reg . ) Vorbă , cuvânt ; grai , glas . 5. ( Înv . ) Prizonier folosit ca informator asupra situației armatei inamice . 6. ( Înv . și arh . ) Comunitate de oameni care vorbesc aceeași limbă ; popor , neam , națiune . III. Nume dat unor obiecte , instrumente etc . care seamănă formal sau funcțional cu limba ... mielușelului ) = plantă erbacee acoperită cu peri aspri , cu flori albastre sau albe ; arăriel ( Borago officinalis ) ; limba - oii - a ) plantă erbacee cu frunze dințate și spinoase , cu flori purpurii , care crește prin locuri umede și mlăștinoase ( Cirsium canum ) ; b ) mică plantă erbacee cu frunzele dispuse în rozetă și

 

ȚINE

... ȚÍNE , țin , vb . III . I. Tranz . 1. A avea ceva în mână ( sau în brațe etc . ) și a nu lăsa să scape . 2. A susține un obiect greu ( ridicat de la pământ ) și a nu - l lăsa să cadă . 3. A sprijini pe cineva să nu cadă . 4. A cuprinde , a ... înduplecat ; a rezista . 7. Refl . și tranz . A se afla sau a face să se afle în deplină sănătate și putere . V. Tranz . 1. A ocupa , a avea ( un loc ) . 2. A stăpâni ( un loc ) . 3. A avea ... avea ( pe cineva ) în serviciul său . 4. A avea sub conducerea , direcția sau administrația sa ; a fi însărcinat cu o funcție ( și a o exercita ) . 5. A poseda animale și a le crește ( pentru folosul pe care - l dau ) . 6. A avea în posesiune o întreprindere ; a avea în ... strajă = a străjui , a sta de strajă . A ține locul cuiva = a înlocui pe cineva . IX. Tranz . ...

 

NOSTRU

... pron . pos . , adj . pos . ( De obicei precedat de art . " al " , " a " , " ai " , " ale " ) I. Pron . pos . 1. ( Înlocuiește numele obiectului posedat de vorbitor și de un grup din care vorbitorul face parte , precum și numele acestora ) Are o casă ca a noastră . 2. ( Pop . ; mai ales la m . pl . ; indică soțul , soția , familia , rudele vorbitorului și ale persoanelor din același grup cu ei , înlocuind și numele acestora ) Când vin ai noștri acasă ? 3. ( Indică lucrurile personale , proprietatea , preocupările etc . vorbitorului și ale persoanelor din același grup cu el , înlocuind și numele acestora ) Mă întorc la ale noastre . II. Adj . pos . 1. Care se află în posesiunea vorbitorului și a unui grup din care face parte acesta , care este legat printr - o relație de proprietate cu vorbitorul și cu grupul din care face parte acesta . Casa noastră . 2. Care este legat printr - o relație de apartenență cu vorbitorul și cu grupul din care acesta face parte . Picioarele noastre . 3. Care este legat printr - o relație de dependență cu vorbitorul și cu grupul din care acesta face parte . Gazda noastră . Strămoșii noștri . 4. Care este spus , săvârșit de vorbitor și ...

 

VOSTRU

... obicei precedat de art . " al " , " a " , " ai " , " ale " ) . I. Pron . pos . 1. ( Înlocuiește numele obiectului posedat de persoana căreia i se adresează cineva și de un grup din care persoana respectivă face parte , precum și numele acestora ) Are o mașină ca a voastră . 2. ( Pop . : mai ales la m . pl . ; indică soțul , soția , familia , rudele persoanei căreia i ... grup cu ea , înlocuind și numele acestora ) Când vin ai voștri acasă ? 3. ( Indică lucrurile personale , proprietatea , preocupările etc . persoanei căreia i se adresează cineva și ale persoanelor din același grup cu ea , înlocuind și numele acestora ) Mă întorc la ale voastre . II. Adj . pos . 1. Care se află în posesiunea persoanei căreia i se adresează cineva și a unui grup din care persoana respectivă face parte , care este legat printr - o relație de proprietate cu persoana căreia i se adresează ... cineva și cu grupul din care aceasta face parte . Casa voastră . 2. Care este legat printr - o relație cu persoana căreia i se adresează cineva și cu grupul din care aceasta face parte . Picioarele voastre . 3. Care este legat printr - o relație de dependență cu persoana căreia i se adresează cineva ...

 

LUP

... 1. Mamifer carnivor din familia canidelor , cu corpul de circa 150 cm lungime , acoperit cu blană sură , cu gâtul gros , cu capul mare , cu botul și urechile ascuțite și cu coada stufoasă ( Canis lupus ) . 2. Compuse : lupul - bălții = ( Iht . ) știucă ; lup - de - mare = a ) numele unei specii de focă ; fig . marinar experimentat ... c ) ( Iht . ) lavrac ; d ) pește teleostean marin lung de circa 1 m , cu dinți puternici ( Anarchichas lupus ) ; lupul - vrăbiilor = pasăre cu spinarea cenușie , cu aripile și cu coada negre ; sfrâncioc ( Lanius excubitor ) ; lupul - albinelor = gândăcel carnivor , frumos colorat cu negru , negru - albăstrui și roșu , care trăiește pe flori ( Trichodes apiarius ) . 3. Buștean susținut de o capră deasupra jilipului , folosit ca frână pentru reducerea vitezei lemnelor . 4. ( Text . ; în ... care formează amestecul de fibre în filaturile de lână și de vigonia . Lup bătător = mașină de lucru folosită în filaturile de bumbac , care execută destrămarea și curățarea de impurități a bumbacului desfoiat în prealabil . Lup destrămător = mașină de lucru folosită în filaturile de lână și de vigonia pentru destrămarea firelor și a țesăturilor , în vederea recuperării fibrelor și

 

BOU

... BOU , boi , s . m . 1. Taur castrat , cu talia mai mare decât a vacii , folosit ca animal de tracțiune și mai ales pentru carne ( Bos taurus ) . 2. Compuse : bou - de - mare = pește marin mic , de culoare cafenie sau cenușie - închis , cu capul gros și lătăreț și cu ochii așezați în partea superioară a capului ( Uranoscopus scaber ) ; bou - de - baltă = a ) nume dat la două specii de broască ... iar cealaltă pete galbene ( Bombinator pachypus ) ; buhai - de - baltă ; b ) pasăre de baltă cu ciocul lung și ascuțit , galbenă - verziue pe spate , cu capul negru și cu gâtul alb ; buhai - de - baltă ( Botaurus stellaris ) ; c ) ( și în forma bou - de - apă ) gândac mare de apă de culoare neagră , cu picioarele acoperite de peri deși și lungi și adaptate la înot ( Hydrophilus piceus ) ; bou - de - noapte = bufniță ; boul - lui - Dumnezeu sau boul - Domnului = a ) rădașcă ; b ) ( și

 

BUN

... BUN , - Ă , buni , - e , ( I - VIII ) adj . , s . m . și f . , ( IX ) bunuri , s . n . , ( X ) adv . I. Adj . Care are calități . 1. Care face în mod obișnuit bine altora , care se poartă bine cu ... are grijă de părinți . 4. Caracteristic omului mulțumit , vesel , bine dispus . II. Adj . 1. Care face sau prinde bine ; plăcut , satisfăcător , agreabil . 2. ( Despre mâncăruri și băuturi ) Gustos , apetisant , ales . 3. Bogat , abundent , îmbelșugat . 4. ( Despre miros ) Frumos , plăcut , agreabil . 5. Liniștit , tihnit , fără griji ; fericit . Viață bună . III. Adj . 1 ... pentru un anumit scop ; p . ext . care - și îndeplinește bine menirea . 2. ( Despre organele corpului sau despre funcțiunile lor ) Care funcționează bine . 3. ( Despre îmbrăcăminte și încălțăminte ) Care nu este uzat ; p . ext . nou , de sărbătoare . 4. De calitate superioară ; p . ext . de preț , scump , nou . 5. ( Despre bani ) Care are ... avantajos , rentabil . 2. ( În basme și superstiții ) Prevestitor de bine . VI. Adj . 1. Zdravăn , puternic , strașnic . 2. Întreg , plin ; deplin ; p . ext . mai mult decât . . . , și mai bine . 3. ( În expr . ) Într - o bună zi ( sau dimineață ) = cândva , odată ; pe neașteptate . VII. Adj . ( Despre legături de rudenie ) De sânge , adevărat . Tată ...

 

CÂT

... știe că - i sunt de folos . 2. ( Introduce propoziții modale sau atributive ) În măsura , în gradul în care . . . Venea cât putea mai repede . 3. ( Înv . și pop . ; introduce propoziții consecutive ) Încât , de , că . Gemea cât îți era mai mare mila . 4. ( Introduce propoziții concesive ) Deși , cu toate că , oricât . Cât era ... Introduce propoziții adversative ) Ci , mai ales . Nu era atât de strâmt , cât incomod . 7. ( În corelație cu sine însuși ; introduce propoziții copulative eliptice ) Când . . . când . . . , și . . . și . . . II. Prep . ( Folosit în comparații ) Ca , precum , asemenea cu . . . Copacul era înalt cât casa . III. Adv . 1. ( În propoziții independente exclamative sau interogative ) În ce ... de bine a cântat ! Cât l - am așteptat ! 2. ( Corelativ , în expr . ) Atât . . . . cât . . . = în același grad , număr , în aceeași măsură etc . ca și . . . Atât . . . , cât și . . . = și . . . , și ; nu numai . . . , ci ( și ) . . . Cu cât . . . cu atât . . . = pe măsură ce . . . , tot mai mult . . . 3. ( În expr . ) Cât colo = departe . Cât de colo = de departe , de la mare distanță ... de la prima vedere ; în mod clar . ( Pop . ) Cât colea = aproape . Cât de cât = măcar , puțin de tot ; ( în construcții negative ) deloc . Cât ( e ) lumea ( și ...

 

LEGA

... de lanț etc . ( astfel încât să formeze un tot ) . 2. A închide la gură un sac , o pungă , o boccea etc . , adunând marginile și înnodându - le sau petrecând în jurul lor o sfoară ale cărei capete se înnoadă ; a strânge , a împacheta un obiect sau ... cu un șiret etc . ca să nu se desfacă sau să nu se clatine . 4. A prinde una de alta foile unei cărți și a - i pune scoarțe ; a broșa , a cartona ; p . restr . a coperta . II. 1. Tranz . A ... cuvinte pentru a vorbi . 3. Tranz . A stabili o legătură între două puncte ( îndepărtate ) în spațiu sau în timp . 4. Tranz . și refl . Fig . A ( se ) înfiripa sau a ( se ) stabili relații ( din punctul de vedere al ideilor , al sentimentelor ) . 5. Refl . Fig ... Fig . 1. Refl . A se obliga să facă ceva ; a se angaja , a se îndatora . 2. Tranz . ( În superstiții și în basme ) A opri , a împiedica de la ceva prin vrăji . V. Tranz . și refl . A ( - ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...