Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: ZICE

  Vezi și:ZICE, ZICĂTOARE, ZICĂLAȘ, ZICĂTURĂ, BECHIU, FACE, MÂRC, ZICERE, AȘADAR, ADICĂ, AVEA ... Mai multe din DEX...

ZI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ZI, zile, s.f. 1. Interval de timp cuprins între răsăritul și apusul Soarelui; timpul cât Soarele rămâne deasupra orizontului; p. ext. lumină solară; interval de timp de 24 de ore, corespunzător unei rotații a Pământului în jurul axei sale; (Astron.) interval de timp intre două culminații succesive ale unui astru. * (Determinând noțiunile "an", "lună", pentru a le sublinia durata, lungimea) Trei luni de zile. * Loc. adj. De toate zilele sau (rar) de toată ziua = de fiecare zi; p. ext. obișnuit, comun. De zi cu zi = zilnic. * Loc. adv. La zi = a) în fiecare zi, zilnic; b) la ziua, la data cerută; fără întârziere. Zi de (sau cu) zi sau (rar) cu zi de zi = a) zilnic; p. ext. necontenit, perpetuu; b) din ce în ce; progresiv, treptat. Din zi în zi = a) de azi pe mâine; fără termen precis, la infinit. Amâna plecarea din zi în zi; b) pe fiecare zi; p. ext. din ce în ce. De la o zi la alta = zilnic; p. ext. repede, văzând cu ochii. În toate zilele = în fiecare zi, oricând. (Reg.) Pe toată ziua = în fiecare zi; zilnic. De (sau despre, către) ziuă = puțin înainte de a se lumina; spre dimineață. Până în (sau la) ziuă sau de cu ziuă = până a nu se lumina; foarte devreme; dis-de-dimineață. Cu ziua-n cap = foarte devreme. La ziuă = în zori. Peste zi = în cursul zilei, ziua. Zi și noapte sau (adverbial) ziua și noaptea = tot timpul, fără încetare; fără odihnă. Nici zi, nici noapte sau (adverbial) nici ziua, nici noaptea = niciodată. Toată ziua sau ziua toată = de dimineață până seara; p. ext. mereu, continuu. * Expr. A se face ziuă albă = a se lumina complet, a fi plină zi. A face noaptea zi și ziua noapte sau a face din noapte zi = a lucra sau a petrece noaptea și a dormi ziua; p. ext. a duce o viață dezordonată. Bună ziua, formulă de salut, la întâlnire sau la despărțire, în timpul zilei. A da (sau a dori, a pofti cuiva) bună ziua (sau ziua bună) = a saluta pe cineva. (Pop.) A-și lua ziua bună = a-și lua rămas bun. Ca lumina zilei sau ca ziua = (pe lângă adjective ca "limpede", "clar") foarte clar, foarte limpede. Într-o (bună) zi sau într-una din zile = odată, cândva. Cât toate zilele (de mare) = foarte mare. A avea (sau a duce) zi bună (sau, rar, albă) cu cineva = a trăi în bune relații cu cineva. A da zi după zi = a lăsa de azi pe mâine; a amâna. La zile mari = la ocazii deosebite; p. ext. rar de tot, în mod excepțional. * (Compus) Zi-lumină = perioadă a zilei (1) cuprinsă între răsăritul și apusul Soarelui. Zi-muncă = unitate de măsură convențională care serveşte drept etalon pentru stabilirea salariului. ** (Adverbial, în formele ziua, zilele, zile) în timpul zilei, în fiecare zi. Ziua umbla, noaptea se odihnea. * (În sintagme și loc., ca unitate de măsură sau de calcul) Zi de muncă = durata timpului în cursul căruia lucrătorul prestează zilnic muncă. Cu ziua = cu plata socotită după zilele muncite; fără angajament permanent. Zi de cale (sau de drum) = distanță care se poate străbate într-o zi cu piciorul. ** (Articulat; urmat de o determinare în genitiv sau introdusă prin prep. "de") Data, momentul în care s-a întâmplat sau urmează se întâmple ceva; termen soroc. * Ziua de astăzi = perioada de timp, epoca în care trăim, prezentul. Ziua de mâine = viitorul. Ziua de ieri = trecutul. (În unele credințe religioase) Ziua de apoi = momentul în care viii și morții vor fi chemați la judecata lui Dumnezeu. * (Ca termen calendaristic) Ziua de 1 Mai. (Pop.) Zi-ntâi = prima zi a fiecărei luni. * (În titulatura sărbătorilor sau a anumitor date fixe) Ziua femeii. * Zi aniversară sau ziua nașterii (sau de naștere) = aniversare (a zilei de naștere a cuiva). Ziua (numelui) cuiva = onomastica cuiva. 2. (La pl.) Viață, existență, trai. * Expr. A avea zile = a mai avea de trăit, a-i fi dat (mai) trăiască. Câte zile voi (sau vei, va etc.) avea = cât voi (sau vei, va etc.) trăi, tot timpul vieții. Abia își ține zilele, se spune despre cineva care trăiește prost, greu, foarte modest. (Pop.) Cu zilele în mână = a) într-o primejdie de moarte, la un pas de moarte; b) înfricoșat, înspăimântat. A ridica (sau a răpune, a curma, a lua) cuiva zilele = a omorî pe cineva. A i se isprăvi cuiva zilele = a muri. A-și urî zilele sau a i se urî cuiva cu zilele = a se sătura de viață, a nu mai voi trăiască. Vai de zilele mele (sau tale etc.) = vai de capul meu (sau al tău etc.), vai de mine (sau de tine etc.). De (sau în) zilele mele (sau ale tale etc.) = în timpul vieții mele (sau tale etc.). 3. (La pl.; cu determinări care precizează o perioadă de timp) Vreme, epocă. Zilele tinereții. * Expr. Mic de zile = tânăr. Vechi (sau înaintat) în (sau de) zile = înaintat în vârstă, bătrân. (Rar) Veșnic de zile = nemuritor. (A fi) învechit în zile rele = (a fi) înrăit. [Var.: zíuă s.f.] - Lat. dies.

Sursa : DEX '98

 

Zinoapte

Sursa : antonime

 

ZI s. 1. dată, termen, timp, vreme. (În \~ua hotărâtă ...) 2. zi aniversară = aniversare, ziua nașterii; ziua nașterii = aniversare, zi aniversară. 3. (art.) onomastică. (Când își serbează \~ua?) 4. zi festivă = sărbătoare, (înv. și pop.) praznic, (înv.) sărbătorie. (Azi e \~, nu se lucrează.) 5. (BIS.) Ziua crucii = înălțarea Sfintei Cruci. 6. timp, vreme. (A venit și \~ua lui.) 7. (la pl.) existență, trai, viață. (\~lele lui se scurgeau în liniște.)

Sursa : sinonime

 

zi s. f. (în expr. și ziuă), art. zíua, g.-d. art. zílei; pl. zíle

Sursa : ortografic

 

ZI zíle f. 1) Interval de timp dintre răsăritul și apusul soarelui. * La \~ la ziua fixată. Pe \~, peste \~ în cursul zilei. \~ de \~, \~ cu \~ a) în fiecare zi; b) necontenit; mereu; c) din ce în ce; treptat. Din \~ în \~ a) de azi pe mâine; b) din ce în ce. De la o \~ la alta a) zilnic; b) în scurt timp; repede. De cu \~ încă din timpul zilei. Despre (sau către) ziuă puțin înainte de a se lumina. În faptul (sau zorii) zilei, în zori de \~ dis-de-dimineață. În toiul zilei, în plină \~ în amiaza zilei. De toate zilele, de toată ziua a) de fiecare zi; b) obișnuit. \~ și noapte în permanență; necontenit. Cât toate zilele foarte mare. Cale de o \~ distanță care poate fi parcursă pe jos în timp de o zi. Cu ziua cu plata pentru fiecare zi muncită. \~ liberă zi când cineva se odihnește drept recompensă pentru o muncă prestată suplimentar. A se crăpa (sau a se miji) de ziuă, a se face ziuă a se lumina. A se face (sau a fi) ziuă albă a se lumina complet. Clar ca bună ziua, limpede ca lumina zilei foarte clar. A face din noapte \~, a schimba ziua cu noaptea a lucra noaptea și a dormi ziua. Bună ziua formulă de salut folosită de la sfârșitul dimineții până la începutul serii. A da bună ziua a saluta pe cineva. A-și lua ziua bună a) a se despărți de cineva sau de ceva; b) a saluta la despărțire de cei rămași. 2) Perioadă corespunzătoare unei rotații a Pământului în jurul axei sale; intervalul de timp egal cu 24 de ore. * \~ solară interval de timp dintre două treceri consecutive ale Soarelui la meridian. \~ muncă a) număr de ore de muncă în timp de 24 de ore; b) unitate de măsură a muncii prestată de membrii unei colectivități. Zile numărate timp puțin. 3) Dată în care a avut loc sau urmează aibă loc ceva. Ziua de naștere. Ziua victoriei. * La zile mari a) în zile de sărbătoare; la ocazii deosebite; b) foarte rar. 4) la pl. Existență a unei ființe; viață; trai. * A avea zile a mai avea de trăit. A avea zile bune cu cineva a se împăca cu cineva; a trăi bine cu cineva. A fi cu zilele în mână (sau în mâini) a se afla într-o mare primejdie; a fi aproape de moarte. A rămâne (sau a scăpa) cu zile a rămâne în viață. A lăsa pe cineva cu zile a cruța cuiva viața. A curma (sau a lua) cuiva zilele a omorî pe cineva. A muri cu zile a muri în urma unei boli ce putea fi tratată sau în împrejurări neprevăzute. A-i mânca cuiva zilele, a face cuiva zile fripte (sau negre, amare) a chinui tare pe cineva. 5) mai ales la pl. Interval de timp caracterizat prin anumite evenimente; perioadă. * În ziua (sau zilele) de azi în vremea în care trăim; în prezent. Din zilele noastre din vremea în care trăim. Ziua de ieri trecutul. Ziua de mâine viitorul. [Art. ziua; G.-D. zilei] /<lat. dies

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru ZI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 1590 pentru ZI.

Anton Pann - Ce zic oamenii de mine

... cu nerușine Zicînd : -N-auzi vorbă multă, Nu tot spori, ci m-ascultă, Tu vei fi știind prea bine Ce zic oamenii de mine. -0 ! zice el, ai un nume Cam prea defăimat de lume. Te pun în rînd cu nebunii Și mai vîrtos te zic unii Că ești un bețiv ... De un cardinal ca mine, De un ca tine, Pacală, Flecar fără de zăbală, Lumea o sâ se pornească Ca să te ponosluiască ! Asta, cum zice cuvîntul, Este de cînd e pămîntul, Cel slab, pre cel cu putință, Cel prost pre cel cu știință A-l defăima totdauna, Ca ...

 

Elisabeta de Wied - Furtuna zice%E2%80%A6

... Elisabeta de Wied - Furtuna zice%E2%80%A6 Furtuna zice… de Elisabeta de Wied Furtuna zice: Eu cunosc Pe oameni că le sunt dușmană! Iar bruma zice

 

Ienăchiță Văcărescu - Ce ai să-mi zici dă mândrie%3F

Ienăchiţă Văcărescu - Ce ai să-mi zici dă mândrie%3F Ce ai să-mi zici dă mândrie? de Ienăchiță Văcărescu Ce ai să-mi zici dă mândrie? Eu n-aș fi mai vrut să fie. Căci să-npotrivește firii, Și legii, și omenirii. Om la om să să arate Ca cum nu-i e ca un frate, Tot cu rea dăosibire, Face pă la toți privire. Cu turbare ca o vită, Și natura n-e urâtă Aib-o cin' va vrea s-o aibă, Cu-nțelepții treabă n-

 

Alexandru Beldiman - Tragodia sau mai bine a zice jalnica Moldovii întîmplare după răzvrătirea greci

... Alexandru Beldiman - Tragodia sau mai bine a zice jalnica Moldovii întîmplare după răzvrătirea grecilor, 1821 Tragodia sau mai bine a zice jalnica Moldovii întîmplare după răzvrătirea grecilor, 1821 de Alexandru Beldiman Fragmente Informații despre această ediție Cuprins 1 [Invocația] 2 [Parada eteriștilor] 3 [Fărădelegile ienicerilor] 4 ...

 

Ion Luca Caragiale - Cadou...

... de grațioase ca d-ta este o poruncă strașnică, la care peste putință să mă gândesc măcar a nu mă supune. — Mersi! zice doamna. Dar adaog: — Ce am aflat, madam Panaiotopolu? — Ce? — Pietricica de la... — De la inelul care mi l-a făcut ... unde știi d-ta că nu? întreabă bărbatul. — Cum o să se mai găsească? — Se poate, coniță, zic eu. — Fac prinsoare'— zice râzând doamna — pe ce poftiți, că nu se mai găsește. — Ba eu fac prinsoare că se găsește! zice Stasache. — Pe ce? — Pe ce poftești. — Pe alt inel la fel... — Pe alt inel la fel! Pe când discutăm astfel, se ... istoria inelului, ce-am uitat? — Ce? — Lui Mișu nu i-am luat nici un cadou... O să se supere băiatul. — Ei, aș! zice iar râzând madam Panaiotopolu. D. Mișu intră; e foarte elegant... o fundă de cravată șic, și-n fundă, înfipt un ac cu o pietricică foarte ... pe tine te-am uitat, zice ...

 

Ion Luca Caragiale - D-l Goe

... dă jos din tren la orice stație. - Dar noi n-am declaratără? strigă mamița. - Ce e vinovat băiatul dacă i-a zburat pălăria? zice mam' mare. - De ce-a scos capul pe fereastră? eu i-am spus să nu scoată capul pe fereastră! zice cu pică urâtul. - Nu-i treaba dumitale! ce te-amesteci d-ta? zice tanti Mița urâtului... - Uite ce e, cucoană - zice conductorul - trebuie să plătiți un bilet... - Să mai plătim? n-am plătitără o dată? - Și pe dasupra un leu și 25 de bani. - Și pe ... e nu știu cum!... Auzi d-ta! pălărie nouă și biletul! zice mamița, prefăcându-se foarte supărată. - Să fie el sănătos, să poarte mai bună! zice mam' mare. Dar mamița adaogă: - Da' pe mamițica n-o pupi? - Pe tine nu vreau! zice Goe cu humor. - Așa? zice mamița. Lasă!... și-și acopere ochii cu mâinile și se face că plânge. - Las' că știu eu că te prefaci! zice Goe. - Ți-ai găsit pe cine să-nșeli! zice mam' mare. Mamița începe să râză; scoate din săculeț ceva și zice ...

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la pogrebaniia omului prestăvit

... ale lucrurilor omenești, plângea și să tânguia și suspinând zicea: Pre moartea am chiemat-o să-mi fie tată, Iov, 17, adecă, ea cum ar zice: moartea-mi iaste tatăl, carele mă naște. Oare ce poate fi aceasta, iubiții miei, ce zice direptul acesta, Iov? Nu iaste lucru împrotivă, nu iaste lucru neunit. Moartea tae și strică ca o sĂ©cere, iar tatăl naște. Dară cum poate ... nu să poate mântui omul, nici să poate odihni de patemile și de ticăloșiile aceștii vieți, fără numai cu moartea, precum și într-alt loc zice: Moartea iaste odihna omului. Iov, 3. Dară stau de mă mir pentru ce nu zice: pre moartea am chiemat-o să-mi fie mântuire, ce zice: pre moartea am chiemat-o să-mi fie tată. Ascultați, iubiții miei, socoteala și învățătura cea creștinească. Au cunoscut și au preceput cum că iaste ... din duh nu va putea să între întru împărățiia ceriului. Iară a treia naștere, ce am zis că iaste mântuitoare, iaste aceasta ce zice dreptul Iov, cum că-i iaste tată moartea, pentru căci că precum la nașterea cea dintâi trupească, născându-să omul, iase dintru întunecatele chisori ale ...

 

Ion Luca Caragiale - Gazometru

... de Ion Luca Caragiale Apărut în 1897 Duminică... Tren de plăcere... Sinaia... Lume! lume după lume! O splendidă și generoasă zi de vară. - Frumoasă zi! zice d. Iancu la dejun pe iarbă. - Mai frumoasă nici că se poate! zice madam Ionescu. - Asta e zi regală, domnule! zice d. Nae, mijind din ochi, că-i e foarte cald. D. Nae și d. Iancu au chef de glume, și madam Ionescu a lui ... foarte cald. - Teribel! zice madam Ionescu. Da d. Nae zice: - Zăduf regal, domnule! și nu știu cum se-ntoarce spre răsărit și: Ia uitați-vă - zice - colo vizavi! Pe Piscul Câinelui se arată în potriva soarelui, care se apleacă înspre Caraimanul, un noruleț alb. - Ce? adică?... întreabă d. Iancu. - Aș! zice ... Nae le mai și tachinează - mereu le strigă să-și ridice jupele: - Mai sus, cocoană, mai sus, că nu ne uităm! E potop... D. Iancu zice: - Strașnică ploaie, d- le! - Teribelă! zice madam Ionescu. - Ploaie regală, d-le! zice d. Nae. La un moment, cocoanele alunecă pe clisa șoselii și cad pe șezute, poc! și fac amândouă: "hî!" Da d. Nae se oprește și ... ...

 

Ion Luca Caragiale - Mitică

... uitasem: e un secol de când nu ne-am mai văzut! * Ceri într-o băcănie: - Băiete, o țuică! - Nu-i da, domnule, c-o bea! zice Mitică. * - Am deseară lojă la operă; mergi cu mine? zice Mitică. - Merg... Ce se cântă? - Relaș, în cinci acte! * Intri la Gambrinus; te apropii de Mitică și-l saluți; el îți răspunde amabil: - Adio! Îl ... te asculte, fiindcă "petiție fără timbru nu se primește". * La restaurant: - Iaurt ai? întreabă el. - Este... - Dă-mi vreo câțiva centimetri. * În loc de "usturoi", zice "vanilie sârbească", în loc de "vin", zice "flanelă de Drăgășani", și-n loc de "bilet de bancă", "poza lui Traian". * Când pleacă pe jos, te invită: - Hai, că te iau în dreapta ... mi-o dai înapoi deseară; dacă nu, ia-o tu bacșiș. * - Câte ceasuri sunt, Mitică? - Câte a fost ieri pe vremea asta. * - Apropo - zice Mitică - de câți ani ești? - De... atâția. - Tocmai cât măgarul mitropolitului! * Ți-ai cumpărat o blană nouă. Te întâlnești cu Mitică. În loc de "s ... vorbă bună la Ministerul de Război, dacă ai vreun prieten, ca s-o numească pe soacră-sa "moașă militară". * Trenul de plăcere merge-ncet; Mitică ...

 

Antim Ivireanul - La Dumineca Vameșului, cuvânt de învățătură

... somn, așa nici fără de acĂ©ste trei bunătăț carele sunt, precum am zis și mai sus, credința, nădĂ©jdea și dragostea. Ce întâi voiu zice puține cuvinte pentru nădĂ©jde și pentru dragoste, apoi voiu zice, pre urmă și pentru credință, mai pre larg. NădĂ©jdea iaste o îndrăzneală adevărată cătră Dumnezeu, dată în inima omului, din dumnezeiasca strălucire, ca să ... care nădĂ©jde iaste mincinoasă și deșartă, cum zice iarăș David: Nu vă nădăjduiț pre boiari, pre fiii oamenilor, la carii nu iaste mântuire. Așijderea zice și Solomon: Blestemat să fie tot cel ce nădăjduiaște spre om. Dragostea încă iaste o unire a mulți într-una și cale cătră ... crează neștine în Dumnezeu, apoi să nădăjduiască. De vom zice de pe dragoste, că suntem aleș din păgâni, nici acĂ©ia nu o avem, că zice Ioann: De va zice cineva că iubĂ©ște pre Dumnezeu și pre fratele lui îl urăște, mincinos iaste; că de vrĂ©me ce nu iubește pre fratele lui, că ... vom spăsi! Ba! Ci mai mare osândă vom să luom, de nu ne vom pocăi și de nu ne vom lăsa de răutățile noastre. Că

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Obrezaniia lui Hristos

... Avraam au vrut să se nască Hristos. Deci, pentru semnul împăcării aceiia care s-au tocmit cu noi au priimit Hristos tăiarea împrejur, după cum zice Luca evanghelistul: Și când s-au umplut 8 zile ca să tae pruncul împrejur, chiemat-au numele lui Iisus, care nume iaste cu adevărat mai ... mântuitoriu neamului omenesc, iară mai vârtos de pă acĂ©ste opt nume ce voiu să zic. Întâi să chiamă viață de vĂ©ci, după cum zice Ioann la 17 cap: Iară aceasta iaste viața de vĂ©ci, ca să te cunoască pe tine unul Dumnezeu și pre Iisus Hristos, pre carele ... chiamă mărire, că așa zice David: Sătura-mă-voiu când mi să va arăta mărirea ta. A treia să chiamă odihnă, că așa zice Hristos: Luaț jugul mieu spre voi și vă învățaț de la mine că sunt blând și smerit cu inima și veț afla odihnă sufletelor voastre ... Veniți, blagosloviții părintelui mieu și moșteniț împărățiia, carea iaste gătită voao mai nainte de începutul lumii. A șasea să chiamă coroană, că așa zice Ioann la Apocalipsis: Ține ce ai dobândit, ca să nu ia nimeni coroana ta. A șaptea să chiamă ban că așa ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ZI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 31 pentru ZI.

ZICE

... părere , a se pronunța într - o chestiune ; p . ext . a gândi , a socoti , a crede . Toți vor zice cum vrei tu . 5. A se adresa cuiva rostindu - i numele ; a numi un obiect cu numele lui ; p . ext . a ...

 

ZICĂTOARE

... o constatare de ordin general , filozofic , un principiu etic , o normă de conduită etc . ; zicătură , zicală , proverb . 2. ( Reg . ) Bucată muzicală ; p . ext . instrument muzical . - Zice

 

ZICĂLAȘ

... ZICĂLÁȘ , zicălași , s . m . ( Reg . ) Lăutar . - Zice

 

ZICĂTURĂ

... ZICĂTÚRĂ , zicături , s . f . 1. Zicătoare ( 1 ) . 2. ( Reg . ) Cântec , cântare . - Zice

 

BECHIU

... BÉCHIU subst . ( Reg . , în expr . ) A nu ști ( sau a nu zice , a nu pomeni , a nu pricepe nici ) bechiu = a nu ști ( sau a nu zice

 

FACE

... a făcut om . 2. A preface , a schimba , a transforma în . . . Faceți din piatră aur . 3. A zice , a spune ( despre cineva sau cuiva ) că este . . . , a califica ; a învinui , a acuza pe cineva de ... îndrepta , a merge , a porni ( către sau spre . . . ; a o coti ( spre . . . ) . Am făcut la dreapta . 2. A zice , a spune . Am să te cert , făcea el . C. Refl . I. 1. ( despre zi , noapte , întuneric etc . ) A se produce , a ...

 

MÂRC

... MÂRC interj . A nu zice nici mârc ( Pop . ; în expr . ) = a nu zice

 

ZICERE

... ZÍCERE , ziceri , s . f . Acțiunea de a zice și rezultatul ei ; ceea ce se exprimă prin cuvinte ; comunicare de orice fel ; cuvânt , vorbă , vorbire . V. zice

 

AȘADAR

AȘADÁR adv . Prin urmare , va să zică ; astfel . - Așa +

 

ADICĂ

ADÍCĂ adv . 1. Și anume , cu alte cuvinte , va să zică ; adicălea , adicătelea . 2. La urma urmei , în definitiv ; mai bine

 

AVEA

... fi destul să . . . N - are decât să spună și se va face ; c ) ( În formă negativă ) A nu putea să . . . N - are ce zice ; d ) ( Rar ) A fi în drept . 2. ( Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv ) A ști cum . . . , când . . . , unde . . . , cine ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...