Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:PRĂGUȘOR, BARĂ, BUSC, FORAJ, PRĂGAR, SENSIBILITATE, SUBLIMINAL ... Mai multe din DEX...

PRAG - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PRAG, praguri, s.f. 1. Partea de jos, orizontală, a unui toc de ușă sau a unei porți, puțin mai ridicată de la pământ, peste care se trece la intrare și ieșire. * Expr. A călca (sau a trece, a păși) pragul (casei) = a) a ieși din casă; b) a intra în casa cuiva, a vizita pe cineva. A se pune prag = a se așeza în calea cuiva; a se împotrivi, a se opune acțiunilor cuiva. A pune piciorul în prag = a se opune cu dârzenie la ceva, a avea o atitudine intransigentă, a soma pe cineva facă ceva. ** Mică ridicătură special amenajată pe terenul de sport, pentru a marca limita de la care se efectuează săriturile atletice. ** Partea de sus, orizontală, a tocului ușii. * Expr. A da (sau a se lovi, a se izbi) cu capul de pragul de sus = a se convinge de unele adevăruri în urma unei triste experiențe. ** Fig. Treaptă socială, rang. 2. Ușă, poartă; p. ext. casă, locuință; cămin, familie. * Expr. Din prag în prag = din casă în casă. A bate pragurile = a umbla pe la multe case, a hoinări, a colinda. ** Porțiune de teren din fața ușii de la ieșirea dintr-o casă. ** (Rar) Temelie. 3. Fig. Început al unei situații noi, limită care desparte două situații, perioade etc. diferite. În pragul verii. 4. Ridicătură naturală a fundului albiei unei ape curgătoare; banc de depuneri format de materialele transportate de apă; treaptă mai înaltă pe fundul unui bazin oceanic sau marin. ** Ridicătură de teren în formă de prag (1); treaptă de stâncă greu de trecut. ** Perete de piatră, stâncă peste care trece o apă, formând o cascadă. 5. Proeminență în formă de treaptă pe suprafața unei piese de lemn, care intră într-o scobitură făcută în altă piesă îmbinată cu aceasta, pentru a împiedica deplasarea celor două piese una față de alta. ** P. gener. Proeminență în formă de treaptă executată sau formată (în urma uzurii) pe suprafața unei piese. 6. (Fiz.) Valoarea maximă sau minimă a unei mărimi caracteristice unui fenomen dat, deasupra sau dedesubtul căreia fenomenul nu se mai poate petrece. ** (Med.) Valoare minimă a unui factor necesară pentru a determina apariția unui fenomen fiziologic sau patologic. * Prag de excitabilitate = intensitatea minimă a unui excitant capabilă provoace o stare de excitație într-o celulă sau într-un complex de celule nervoase. Prag senzorial absolut = mărime minimă a unui excitant, necesara pentru a provoca o senzație abia perceptibilă. 7. Bucățică de lemn (de abanos) sau de os de elefant care se fizeaxă perpendicular pe capătul superior al corpului unor instrumente muzicale și pe care se sprijină coardele. - Din sl. prag?.

Sursa : DEX '98

 

PRAG s. v. bazin, pelvis, soclu.

Sursa : sinonime

 

PRAG s. 1. v. poartă. 2. (MUZ.) prăguș. (\~ la un instrument cu coarde.) 3. v. banc. 4. v. preajmă. 5. (FIZIOL.) limită. (\~ de excitabilitate.)

Sursa : sinonime

 

prag s. n., pl. práguri

Sursa : ortografic

 

PRAG \~uri n. 1) Parte componentă orizontală a unui toc de ușă care uneşte capetele ușorilor. * A călca (sau a trece, a păși) \~ul casei a face o vizită cuiva; a intra în casa cuiva. A pune piciorul în \~ v. PICIOR. A bate \~urile a) a umbla pe la casele oamenilor; b) a solicita ceva, apelând la diferite instanțe. Din \~ în \~ din casă în casă. 2) Locul din fața ușii. 3) fig. Ajun a ceva (a unei noi perioade de timp, a unui eveniment, a unei situații etc.). În \~ul primăverii. 4) Ridicătură naturală pe fundul albiei unei ape curgătoare, care face imposibilă navigația; treaptă înaltă de stâncă, peste care curge o apă. 5) fig. Valoare maximă sau minimă a unei mărimi. 6) (la instrumentele muzicale cu coarde) Piesă constând dintr-o bucățică de lemn cu crestături, care se fixează sub coarde pentru ca acestea nu se atingă de corpul rezonator al instrumentului. 7) fam. Partea de jos a pântecelui. /pragu

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruPRAG

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 266 pentruPRAG.

George Topîrceanu - Din prag (Topîrceanu)

... George Topîrceanu - Din prag (Topîrceanu) Din prag de George Topîrceanu Ca steaua serii, Mă sting în noapte, Și noaptea crește În jurul meu, Când tot trecutul În suflet moare, Coboară-n urmă ...

 

Mircea Demetriade - Din pragul unui vis

Mircea Demetriade - Din pragul unui vis Din pragul unui vis de Mircea Demetriade Informații despre această ediție     Visează, oh! femeie, cu ochii tăi, largi mări,     O lume mai artistă pierdută-n depărtări;     O lume grăitoare în cântul lin de vers,     Trecutul ce din cartea destinului s-a șters.     Visează-te o doamnă din timpul feudal,     Eu fi-voi sigisbeul din umbra ta, feal.     Sub turnul tău cântat-am teorba înstrunând,     Când tu, cu ochii-n lună zâmbeai adânc, visând,     Iar versurile, flăcări în noaptea de opal,     Ți-au spus de neodihna înfiptă-n chipu-mi pal,     Ți-au spus de nopți pierdute în ocna unui gând,     De inima ce moare în pieptu-mi palpitând.     Tu mijlocul îți mlădii, spre pajiște privești,     Și ochii tăi în noapte n-ascund că mă iubești,     Dar gestul tău e aspru și-atât de hotărât:     Â« Pe mâine, cavalere, turneu-i hotărât.     Cântarea voastră-mi place și ochii voștri iar;     Amoru-mi însă este, pe cât de viu, bizar.     Ce dar vreți de la mine? Â»                 Â« Vreau buzele petale,     Vreau gura, trandafirul, pe aste buze pale     Să-și verse tot balsamul!... Â»                 Â« Viteze cavaler,     Voiesc pentru-a mea ...

 

Alexandru Vlahuță - Din prag

... Alexandru Vlahuţă - Din prag Din prag de Alexandru Vlahuță O, dar e mișelnic lucru singur zilele să-ți curmi! Ce cumplit îmi vânturi mintea, și cu ce-ndârjire-mi scurmi Noaptea ...

 

George Coșbuc - Mânioasă

... făcut! Să-mi pun capul pentr-o Lină, Să mă fac un om pribeag! Ieși din neguri, lună plină, Să mă vezi la Lina-n prag Mai știu eu ce-aștept în prag! Alte dăți suna zăvorul; Lina pe furiș, ca dorul, Pășea-n degete pridvorul Și la mine-n prag venea, Mamă-sa cât ce-adormea. Azi ard hainele pe mine, Mi-e greu capul ca de lut, Stau în prag

 

Mihai Eminescu - Surori

Mihai Eminescu - Surori Surori de Mihai Eminescu O gingaș copil de rege când în haina-ți înfoiată Treci în faetonu-ți mândru... se mlădie nalta-ți poză Cum din frunzele-nfoiate râde un boboc de roză Ce frumoasă treci prin lume de-arătarea-ți luminată. Ochii tăi cei mari și negri strălucesc de-o jună viață Fața-ți marmură lovită de răsfrângerea-aurorei, Părul tău negru și luciu lin în respirarea borii În cununa lui de roze albe s-îmflă și se-ncreață. Șase cai l-a ta trăsură zbor pin vuietul mulțimei Cari cu căciule-n mână și cu gurile căscate Salutează-n a ei cale pământească zeitate. Tu surâzi. Te simți născută spre fericea omenimei. Toți o știu asta, căci bună zic că ești dulce copilă, Că un ochi nu s-urcă-n lacrimi înspre tine în zădar Și ades când noaptea pune ochiol lumei otar, Neștiută cauți praguri, scunde, vrednice de milă. Dar deodată în mulțime, tu oprești ochiul tău mare De-o idee dureroasă al tău suflet e cuprins... Spune înger, ce durere al tău suflet a atins De s-a-ntunecat deodat-a ta ...

 

Dimitrie Anghel - Rochia bunicei

Dimitrie Anghel - Rochia bunicei Rochia bunicei de Dimitrie Anghel Publicată în Minerva , IV, 1267, 27 iunie 1912, p. 2. Alb ca un caier era capul bunicei, o spumă ridicată pe creste îi era părul, o zăpadă ce nu putea s-o mai topească nici o primăvară îi împodobea statornic fruntea. Noaptea de odinioară în zi albă se prefăcuse, întunerecul în lumină, în argint curat, abanosul. O mireasă timpurie fusese, măruntă la trup încă, aproape de copilă, pășise în fața altarului. De subt cununa de lămîiță spumegat ca un torent și albă ca o coadă de cometă, sub șuvoiul de aur al betelei, vălul de borangic îi cobora pînă la călcîie, iar de la călcîie, poala lungă a rochiei ei de mireasă scria pe pămînt valuri obosite, înflorite de spumă, pe unde trecea. Tînăr, gîtul gol și nevrîstnicii umeri, nerotunziți încă, se vedeau din tăietura dibace a foarfecei ce despicase cu meșteșug faiul alb. Curba sînului abia ridica pieptărașul, șoldurile ascuțite se străvedeau prin rochie, și faldurile, dinainte pînă în josul piciorușelor mici, cădeau rigide, triste, funerare aproape, cum trebuie să cadă de-a lungul trupului unei vestale. O cingătoare largă, făcută dintr-o ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Basm neisprăvit

... Frumoasă ca o zână... A fost o fată de-mpărat Cu ochi vicleni, cu păr buclat, Cu inima păgână. Sta visătoare-odată-n prag Și-un paj trecea pe scară, Sta visătoare-odată-n prag, Și-n treacăt îi șopti: "Mi-ești drag, Mi-ești drag din cale-afară!" A doua zi îi iese-n drum: "Mi-ești ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Năframa

... mîndrul luptător. Glas de trîmbiți răsuna în zare...          Înc-o sărutare, Și pieri sub geana unui nor. Însă umbra gingașei fecioare Multă vreme stăruiește-n prag. Stă și cată dusă cum dispare          Pulberea în zare, Însoțind pe cel plecat sub steag. La fereastră stă, privind cu teamă, Așteptînd pe cel plecat ...

 

Alexei Mateevici - Trecutul și viitorul

Alexei Mateevici - Trecutul şi viitorul Trecutul și viitorul de Alexei Mateevici S-a dus... Luat de mersul vremii încă un an mare prin întâmplările lui a plecat în vecinicie, ca să nu se mai întoarcă. Încet, pe nesimțite, am pășit noi pragul anului vechi. Și iată că acum am intrat în cea dintâi zi a Anului Nou. Pe nesimțite. Se pare cam ciudat, că în așa vreme mare, însemnată, noi trecem pe nesimțite de la viața anului trecut, cu toate frământările ei, la viața necunoscută, plină de taină, oarecum acoperită cu o perdea,— la viața anului viitor. Dar însăși vremea îl ia pe om, îl face să mai uite câteodată de cele mai de seamă lucruri în viața sa, având în cap grijile traiului zilnic. De aceea, omul trebuie mai adeseori să-și aducă aminte de starea lui îndeobște, de locul lui și al celor care trăiesc o viață cu dânsul în mijlocul altor oameni, cu altă stare în viață. Mare este anul care numai ce a trecut. Fără îndoiala că încă și mai mare are să fie anul viitor. În scrierea din numărul 59 am arătat în parte însemnătatea ...

 

George Coșbuc - Ceas-rău

... Coşbuc - Ceas-rău Ceas-rău de George Coșbuc Baladă Pe când clopotul de sară Sună lung și legănat La biserica din sat, Nina șade-n prag afară Și-ascultând cum bate rară Boarea-n crengile de fag, Fata toarce; stând pe prag Fata toarce; Plinul fus ușor se-ntoarce Pe sub degete cu drag. N-are Nina scumpă salbă, Nici înauriți cercei, Că-s săraci părinții ei ...

 

George Coșbuc - Fragment

... Dar dânsul vrea să iasă prin noapte și furtună, S-alerge fără țintä, nebun, un om pribag, Să fugă, să se știe departe de-acest prag AI casei locuite de cea mai rea femeie ! Nu-și ia nici ziua bună, nu-i vrednic să-i deie Nici mâna, căci pierirea e ... milioane de ori e Magdalenă ! Vampir, când te iubește, și-n ura ei, hienă — Un demon ! El năvalnic a pus picioru-n prag. Atunci din ochii veștezi de dornicul lui drag Tăcând a șters femeia o lacrimă cu iia. Și el, el a vâzut ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruPRAG

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 28 pentruPRAG.

Exodul Capitol 12

Exodul Capitol 12 Exodul 11 Exodul Capitol 12 1 Domnul a zis lui Moise și lui Aaron în țara Egiptului: 2 ,,Luna aceasta va fi pentru voi cea dintîi lună; ea va fi pentru voi cea dintîi lună a anului. 3 Vorbiți întregei adunări a lui Israel, și spuneți -i: ,În ziua a zecea a acestei luni, fiecare om să ia un miel de fiecare familie, un miel de fiecare casă. 4 Dacă sînt prea puțini în casă pentru un miel, să -l ia cu vecinul lui cel mai de aproape, după numărul sufletelor; să faceți socoteala cît poate mînca fiecare din mielul acesta. 5 Să fie un miel fără cusur, de parte bărbătească, de un an; veți putea să luați un miel sau un ied. 6 Să -l păstrați pînă în ziua a patrusprezecea a lunii acesteia; și toată adunarea lui Israel să -l junghie seara. 7 Să ia din sîngele lui, și să ungă amîndoi stîlpii ușii și pragul de sus al caselor unde îl vor mînca. 8 Carnea s`o mănînce chiar în noaptea aceea, friptă la foc; și anume s`o ...

 

Ezechiel Capitol 40

... la poarta de răsărit, și i -a suit treptele. A măsurat pragul porții, care era lat de o prăjină, și celalt prag care era lat de o prăjină. 7 Fiecare odaie de pază era lungă de o prăjină, și largă tot de o prăjină. Între fiecare două ...

 

1 Samuel Capitol 5

... disdedimineață, au găsit pe Dagon întins cu fața la pămînt, înaintea chivotului Domnului; capul lui Dagon și cele două mîni ale lui erau tăiate pe prag, și nu -i rămăsese decît trunchiul. 5 De aceea, pînă în ziua de azi, preoții lui Dagon și toți ceice intră în casa lui Dagon ...

 

1 Cronici Capitol 9

1 Cronici Capitol 9 1 Cronici 8 1 Cronici Capitol 9 1 Tot Israelul este scris în spițele de neam și trecut în cartea împăraților lui Israel. Și Iuda a fost luat rob în Babilon, din pricina fărădelegilor lui. 2 Cei dintîi locuitori cari au locuit în moșiile lor, în cetățile lor, erau Israeliții, preoții, Leviții și Netiniții. 3 La Ierusalim locuiau fii de ai lui Iuda, fii de ai lui Beniamin, și fii de ai lui Efraim și Manase. - 4 Fii de ai lui Pereț, fiul lui Iuda: Utai, fiul lui Amihud, fiul lui Omri, fiul lui Imri, fiul lui Bani. 5 Dintre Șiloniți: Asaia, întîiul născut, și fiii săi. 6 Fii de ai lui Zerah: Ieuel, și frații săi, șase sute nouăzeci. - 7 Fii de ai lui Beniamin: Salu, fiul lui Meșulam, fiul lui Hodavia, fiul lui Asenua; 8 Ibneia, fiul lui Ieroham; Ela, fiul lui Uzi, fiul lui Micri; Meșulam, fiul lui Șefatia, fiul lui Reuel, fiul lui Ibnia; 9 și frații lor, după neamurile lor, nouă sute cincizeci și șase. Toți oamenii aceștia erau capi de familie în casele părinților lor. 10 Din preoți: Iedaeia; Iehoiarib; Iachin; 11 Azaria, fiul lui Hilchia, fiul ...

 

Ezechiel Capitol 10

Ezechiel Capitol 10 Ezechiel 9 Ezechiel Capitol 10 1 M`am uitat, și iată că pe cerul care era deasupra capului heruvimilor era ceva ca o piatră de safir; deasupra lor se vedea ceva asemănător cu un chip de scaun de domnie. 2 Și Domnul a zis omului aceluia îmbrăcat în haine de in: ,,Vîră-te între roatele de supt heruvimi, umple-ți mînile cu cărbunii aprinși cari sînt între heruvimi, și împrăștie -i peste cetate!`` Și el s`a vîrît între roate supt ochii mei. 3 Heruvimii stăteau în partea dreaptă a casei, cînd s -a vîrît omul acela între roate, iar norul a umplut curtea din lăuntru. 4 Atunci slava Domnului s`a ridicat de pe heruvimi, și s`a îndreptat spre pragul casei, așa în cît Templul s`a umplut de nor, și curtea s`a umplut de strălucirea slavei Domnului. 5 Vîjiitul aripilor heruvimilor s`a auzit pînă la curtea de afară, ca glasul Dumnezeului Celui Atotputernic, cînd vorbește, 6 Cînd a poruncit deci omului aceluia îmbrăcat în haina de ...

 

Ezechiel Capitol 41

Ezechiel Capitol 41 Ezechiel 40 Ezechiel Capitol 41 1 M`a dus în Templu. A măsurat stîlpii; aveau o lățime de șase coți deoparte, și o lățime de șase coți de alta-aceasta este lățimea stîlpilor. 2 Lățimea ușii era de zece coți; iar canaturile ușii erau lați de cinci coți deoparte, și cinci coți de cealaltă parte. A măsurat și lungimea Templului: patruzeci de coți, și lățimea: douăzeci de coți. 3 Apoi a intrat înlăuntru. A măsurat ușiorii ușii: doi coți, ușa șase coți, și lățimea ușii, șapte coți. 4 Pe partea dinainte a Templului a măsurat în lungime douăzeci de coți și în lățime douăzeci de coți; și mi -a zis: ,,Acesta este Locul prea sfînt!`` 5 A măsurat zidul casei: gros de șase coți, și lățimea odăilor lăturalnice de jur împrejurul casei, patru coți. 6 Odăile lăturalnice erau unele peste altele, în număr de treizeci, așezate în trei caturi; ele dădeau în niște îmbucături de zid făcute anume pentru odăile acestea din jur împrejurul casei, așa că se sprijineau pe ele, și nu pe zidul casei. 7 Odăile, ...

 

Ezechiel Capitol 43

Ezechiel Capitol 43 Ezechiel 42 Ezechiel Capitol 43 1 M`a dus la poartă, la poarta dinspre răsărit. 2 Și iată că slava Domnezeului lui Israel venea dela răsărit. Glasul Său era ca urletul unor ape mari, și pămîntul strălucea de slava Sa. 3 Vedenia aceasta semăna cu aceea pe care o avusesem cînd venisem să nimicesc cetatea; și vedeniile acestea semănau cu aceea pe care o avusesem, lîngă rîul Chebar. Și am căzut cu fața la pămînt. 4 Slava Domnului a intrat în Casă pe poarta dinspre răsărit. 5 Atunci, Duhul m`a răpit și m`a dus în curtea dinlăuntru. Și Casa era plină de slava Domnului! 6 Am auzit pe cineva vorbindu-mi din Casă, și un om stătea lîngă mine. 7 El mi -a zis: ,,Fiul omului, acesta este locul scaunului Meu de domnie, locul unde voi pune talpa picioarelor Mele; aici voi locui vecinic în mijlocul copiilor lui Israel! Casa lui Israel și împărații lor nu-Mi vor mai pîngări Numele Meu cel sfînt, prin curviile lor și prin trupurile moarte ale împăraților lor la moartea lor, 8 ca atunci cînd își puneau pragul ...

 

Judecatorii Capitol 19

... și a ieșit ca să-și urmeze drumul mai departe. Dar iată că femeia, țiitoarea lui, era întinsă la ușa casei, cu mînile pe prag. 28 El i -a zis: ,,Scoală-te, și haidem să mergem!`` Ea n`a răspuns. Atunci bărbatul a pus ...

 

1 Imparati Capitol 6

1 Imparati Capitol 6 1 Imparati 5 1 Imparati Capitol 6 1 În al patru sute optzecilea an după ieșirea copiilor lui Israel din țara Egiptului, Solomon a zidit casa Domnului, în al patrulea an al domniei lui peste Israel, în luna Ziv, care este luna a doua. 2 Casa pe care a zidit -o împăratul Solomon Domnului, era lungă de șase zeci de coți, lată de douăzeci, și înaltă de treizeci. 3 Pridvorul dinaintea templului casei avea o lungime de douăzeci de coți, în lățimea casei, și zece coți lărgime în fața casei. 4 Împăratul a făcut casei ferestre largi înlăuntru și strîmte afară. 5 A zidit lipite de zidul casei mai multe rînduri de odăi, unul peste altul, de jur împrejur, cari înconjurau zidurile casei, Templul și sfîntul locaș; și a făcut astfel odăi lăturalnice de jur împrejur. 6 Catul de jos era lat de cinci coți, cel dela mijloc de șase coți, iar al treilea de șapte coți; căci pe partea deafară a casei a făcut arcade strîmte împrejur ca grinzile să nu fie prinse în zidurile casei. 7 Cînd ...

 

1 Imparati Capitol 14

1 Imparati Capitol 14 1 Imparati 13 1 Imparati Capitol 14 1 În vremea aceea, s`a îmbolnăvit Abiia, fiul lui Ieroboam. 2 Și Ieroboam a zis nevestei sale: ,,Scoală-te, te rog, și schimbă-ți hainele, ca să nu se știe că ești nevasta lui Ieroboam, și du-te la Silo. Iată că acolo este Ahia, proorocul; el mi -a spus că voi fi împăratul poporului acestuia. 3 Ia cu tine zece pîni, turte, și un vas cu miere, și intră la el: el îți va spune ce va fi cu copilul.`` 4 Nevasta lui Ieroboam a făcut așa; s`a sculat, s`a dus la Silo, și a intrat în casa lui Ahia. Ahia nu mai putea să vadă, căci ochii i se întunecaseră de bătrîneță. 5 Domnul spusese lui Ahia: ,,Nevasta lui Ieroboam are să vină să te întrebe de fiul ei, pentrucă este bolnav. Să vorbești așa și așa. Ea cînd va veni, se va da drept alta.`` 6 Cînd a auzit Ahia vuietul pașilor ei, în clipa cînd intra pe ușă, a zis: ,,Intră, nevasta lui ...

 

2 Imparati Capitol 12

2 Imparati Capitol 12 2 Imparati 11 2 Imparati Capitol 12 1 Ioas s`a făcut împărat în al șaptelea an al lui Iehu, și a domnit patruzeci de ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Țibia, din Beer-Șeba. 2 Ioas a făcut ce este plăcut înaintea Domnului, în tot timpul cît a urmat îndrumările preotului Iehoiada. 3 Numai, că înălțimile n`au încetat; poporul tot mai aducea jertfe și tămîie pe înălțimi. 4 Ioas a zis preoților: ,,Tot argintul închinat și adus în Casa Domnului, argintul ieșit la numărătoare, și anume argintul pentru răscumpărarea oamenilor, după prețuirea făcută, și tot argintul pe care -i spune cuiva inima să -l aducă la Casa Domnului, 5 preoții să -l ia fiecare dela cei pe cari -i cunoaște, și să -l întrebuințeze la dregerea casei, ori unde se va găsi ceva de dres.`` 6 Dar s`a întîmplat că, în al douăzeci și treilea an al împăratului Ioas, preoții încă nu dreseseră stricăciunile casei. 7 Împăratul Ioas a chemat pe preotul Iehoiada și pe ceilalți preoți, și le -a zis: ,,Pentruce n`ați dres ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruPRAG

 Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentruPRAG.

PRĂGUȘOR

... PRĂGUȘÓR , prăgușoare , s . n . 1. Diminutiv al lui prag . 2. Mic suport pe care se așază tacâmurile la masă . - Prag

 

BARĂ

... de avocați și de împricinați ; p . ext . locul din instanță unde pledează avocații . 4. Linie verticală sau orizontală care separă părți dintr - un text . 5. Prag de nisip situat sub apă , de obicei în fața gurii de vărsare a unui fluviu . 6. Val de mare care urcă o dată ...

 

BUSC

... BUSC , buscuri , s . n . Prag

 

FORAJ

FORÁJ , foraje , s . n . 1. Ansamblul operațiilor care se efectuează pentru a construi o sondă ; forare . 2. Ansamblul operațiilor de fărâmare sau de așchiere a rocilor din pragul găurii de sondă , care se execută în vederea adâncirii acesteia . 3. ( Rar ) Gaură de

 

PRĂGAR

... prăgare , s . n . ( Reg . ) Fiecare dintre grinzile care se așază de - a curmezișul pe temelia unei case și prin care se delimitează încăperile . - Prag

 

SENSIBILITATE

SENSIBILITÁTE , sensibilități , s . f . 1. Facultate de a simți , de a reacționa la excitații , de a - și schimba , într - o anumită măsură , starea inițială sub acțiunea unui agent exterior ; acuitate a simțurilor ; capacitatea de a percepe senzații . 2. Capacitate de reacție afectivă ; intensitate afectivă ; emotivitate , afectivitate . 3. Însușire a unui instrument sau a unui aparat de a reacționa la cele mai mici variații ale unor agenți externi ( ca diferența de temperatură sau de greutate , schimbarea presiunii etc . ) . 4. ( Chim . ) Mărimea concentrației unei soluții în substanța de analizat , care produce , în timpul reacției de recunoaștere , un efect situat la pragul perceperii senzoriale . 5. Predispoziție a organismelor la diferite boli . 6. Calitate a materialelor fotografice de a fi sensibile (

 

SUBLIMINAL

SUBLIMINÁL , - Ă , subliminali , - e , adj . ( Psih . ) Care este inferior pragului conștiinței , care nu devine