Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:PĂMÂNTEAN, SUBTERAN, ȘES, BRAZDĂ, JOS, LUME, MUȘUROI, PĂMÂNTESC, PĂMÂNTOS, SĂPA, TERESTRU ... Mai multe din DEX...

PĂMÂNT - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PĂM?NT, (3, 4, 5) pământuri, s.n. 1. Planetă a sistemului solar, locuită de oameni; p. ext. oamenii care locuiesc pe această planetă. * Expr. La capătul (sau marginile) pământului = foarte departe. De când (e lumea și) pământul sau cât e lumea și pământul = a) (de) totdeauna; b) (în construcții negative) niciodată. Ca de la cer la pământ, se spune pentru a arăta marea deosebire dintre două lucruri. 2. Scoarța globului terestru, partea de uscat a globului terestru; suprafața lui (împreună cu atmosfera) pe care trăiesc oamenii și alte vietăți; sol. * Loc. adv. Ca pământul = a) cu desăvârșire, de tot; b) profund, greu; c) (în construcții negative) deloc, în nici un fel. * Loc. adj. și adv. În (sau la) pământ = (aplecat) în jos (de teamă, de emoție, din modestie etc.). La pământ = a) întins, culcat pe jos; p. ext. (despre oameni) deprimat, învins; b) (în formule de comandă) culcă-te! * Expr. A lăsa toate la (sau în) pământ = a lăsa baltă, la voia întâmplării; a abandona. Parcă l-a înghițit pământul (sau a intrat în pământ) = a dispărut, s-a făcut nevăzut. A-i veni cuiva intre în pământ, se spune când cineva se simte foarte rușinat și ar vrea nu mai dea ochii cu oamenii. A ieși (sau a apărea) ca din pământ = a se ivi deodată, pe neașteptate, brusc. A (nu) fi (cu picioarele) pe pământ = a (nu) avea simțul realității. A nu-l mai ține (sau a nu-l mai încăpea) nici pământul (de...) = a simți o emoție puternică. A nu-l mai încăpea (pe cineva) pământul = a fi mândru, încrezut. A nu-l primi (pe cineva) nici pământul = a fi un ticălos. A nu-l (mai) răbda (sau ține pe cineva) pământul, se zice (mai ales în imprecații) despre un om rău. A șterge (sau a stinge, a face piară) de pe fața pământului sau a (se) face una cu pământul (sau o apă și un pământ) = a (se) distruge, a (se) nimici. A scoate (sau a aduce) din pământ (sau din fundul pământului) = a procura ceva foarte greu de obținut, cu orice preț. Din pământ, din iarbă verde = cu orice preț, cu orice efort, neapărat. Doarme și pământul sub om = e liniște, tăcere desăvârșită. 3. Materie din care e alcătuită partea solidă a globului terestru și care este formată dintr-un amestec de granule minerale, provenite din dezagregarea rocilor, și din granule organice, provenite din descompunerea substanțelor organice vegetale sau animale. * Pământ activ (sau decolorat) = material natural pământos, asemănător argilei, care are proprietatea de a absorbi și reține substanțe colorate din uleiuri animale, vegetale și minerale. ** (Și în sintagma pământ galben) Lut. ** Pământuri rare = grup de oxizi ai unor elemente chimice rare, asemănătoare din punctul de vedere al proprietăților lor chimice. 4. Întindere de uscat; continent. ** Întindere de teren (cultivabil). * Expr. Sărac lipit pământului = foarte sărac. 5. Teritoriu, regiune, ținut; p. ext. țară, patrie. * Obiceiul pământului = sumă de norme necodificate, stabilite de practica îndelungată a vieții, transmise urmașilor prin tradiție: p. ext. obicei păstrat din vechime, caracteristic unei țări, unei regiuni. - Lat. pavimentum.

Sursa : DEX '98

 

PĂMÂNT s. 1. v. lume. 2. v. teritoriu. 3. v. uscat. 4. (pop. și poetic) glie. (Și-a sărutat \~ul natal.) 5. v. sol. 6. v. argilă. 7. pământ de diatomee v. diatomit.

Sursa : sinonime

 

pământ s. n., (materiale, continente, teritorii) pl. pământuri

Sursa : ortografic

 

PĂMÂNT \~uri n. 1) Planetă din sistemul solar pe care a apărut și se dezvoltă viața. * La capătul \~ului foarte departe; neînchipuit de departe. Ca de la cer la \~ de un contrast izbitor. Cât (sau de când) e lumea și \~ul a) (din) totdeauna; veșnic; b) niciodată; nicicând. A se crede (sau a se socoti) buricul \~ului v. BURIC. A nu ști (sau a nu afla, a nu auzi) nici \~ul a nu ști (a nu afla, a nu auzi) nimeni. 2) Înveliș extern solid (neacoperit cu ape) al acestei planete; uscat. 3) Strat superior afânat al acestui înveliș caracterizat prin fertilitate, în care se dezvoltă plantele; sol. * \~ galben lut. \~ negru cernoziom. Ca \~ul a) negru; b) de culoarea pământului; pământiu. La \~ a) culcat jos; b) distrus moralicește. A face una cu \~ul sau a șterge (sau a rade) de pe fața \~ului a nimici complet. A lăsa ochii în \~ a privi în jos (de rușine, de emoție etc.). A fugi mâncând \~ul a fugi foarte tare. A-i fugi \~ul de sub picioare a) a-și pierde echilibrul; b) a-și pierde susținerea, sprijinul. A ieși (sau a apărea, a răsări) ca din \~ a se ivi pe neașteptate. Parcă a intrat în \~ (sau parcă l-a înghițit \~ul) a dispărea brusc. A băga (pe cineva) (de viu) în \~ a chinui (pe cineva) sistematic, pricinuindu-i moartea prematură. A intra în \~ de rușine a simți o rușine foarte mare. A scoate (sau a aduce) din \~ (sau din fundul \~ului) a găsi neapărat (pe cineva sau ceva). A nu-l primi pe cineva nici \~ul a fi un mare nemernic. \~uri rare grup de oxizi ai unor elemente chimice rare, având proprietăți asemănătoare. 4) Teritoriu aparținând unei țări. A acapara \~uri străine. * Obiceiul \~ului obicei tradițional, nescris, al unei colectivități, transmis din generație în generație. 5) Teren cultivabil, folosit în agricultură; câmp. * Sărac lipit \~ului foarte sărac. 6) Populație a acestei planete; lume; omenire; umanitate. /<lat. pavimentum

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruPĂMÂNT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 1211 pentruPĂMÂNT.

Constantin Stamati - Omul și pământul

... Și acolo, pe gânduri, uitându-mă pe sine, Uitam și pe-ai mei casnici, ca când pierdusem mintea. Și iată că un șopot, ce din pământ ieșiră, Mi-au încântat auzul, ca și glasul iubirii, M-au răzbătut în suflet și chiar ca o făclie Mi-au luminat și calea vieții ... casnici, și ei cu umilință Ascultând, le crezură... Iar oameni făr’ de cuget zicea cu sumeție, Că lumea răsfățată pentru om se făcură, Nu pentru pământ omul. Deci el orice poftește, Poate să întreprindă pentru-a sa fericire, Iar ce zice pământul sunt fabule și bârfele. Așa răspunde omul ...

 

George Coșbuc - Pământul uitării

George Coşbuc - Pământul uitării Pământul uitării de George Coșbuc Acesta-i un cântec de bard ostenit, De bard din pământul uitării. Strămoșii-mi acolo pe stâlpi de granit Cu albe portaluri un templu-au clădit De marmură-n marginea mării. Să-l aibă nepoții prin veacuri de-acum Spre-a lor și spre-a noastră mărire! Dar mută veni nepăsarea pe-un drum, Iar pe-altul stârni-necătoru-i samum Atotucigașa hulire. Azi templu-i ruină; prin curțile lui Culcușuri își caută cerbii, Prin mândrele ganguri scot viezurii pui, Se joacă pe lespezi de-altare-ale lui Șopârle tăcute-ale ierbii. Cu galbene oase-ale moșilor mei S-amestecă-n praful cărării Strivite statui ale marilor zei. Azi râdeți, și vai, cum veți plânge, o, mișei, Cu hohot la ziua-nfruntării! Dar noaptea din frântele marmuri răsar Luciri ca de fulger, și șoapte: Stau jalnicii zei la ruine, și par Cuprinși de mânie și galbeni de-amar Și zboară cu vaiuri prin noapte. Și iese-al lor bard și s-așează plângând Pe-o piatră sub zidul de-afară, Și cântă și plânge, ghitara bătând, Iar alba lui barbă ca râul curgând Se-mprăștie peste ...

 

Elisabeta de Wied - Pământului

Elisabeta de Wied - Pământului Pământului de Elisabeta de Wied Vai ce durere 'n suflet, Pământule, tu porți – De mii de ani tu singur Îngropi copiii morți. Și-așa de multe lacrimi Tu plângi de mila lor, Din cer să-ți fie Domnul A-tot-îndurător. Dar câți copii la sânu-ți Mereu tu ai să strângi Și mii de ani, Pământe, Vai cât o să mai

 

George Coșbuc - Noi vrem pământ!

... George Coşbuc - Noi vrem pământ! Noi vrem pământ! de George Coșbuc Publicată în Vatra , 1894, nr. 3 Flămând și gol, făr-adăpost, Mi-ai pus pe umeri cât ai vrut, Și m-ai ... scos Din case goi, în ger și-n vânt, Ne-ați scos și morții din mormânt; O, pentru morți și-al lor prinos Noi vrem pământ! Și-am vrea și noi, și noi să știm Că ni-or sta oasele-ntr-un loc, Că nu-și vor bate-ai voștri joc ... ne sânt De-ar vrea să plângă pe-un mormânt, Ei n-or ști-n care șanț zăcem, Căci nici pentr-un mormânt n-avem Pământ și noi creștini suntem! Și vrem pământ! N-avem nici vreme de-nchinat. Căci vremea ni-e în mâni la voi; Avem un suflet încă-n noi Și parcă l-ați uitat ... jurământ Să n-avem drepturi și cuvânt; Bătăi și chinuri, când țipăm, Obezi și lanț când ne mișcăm, Și plumb când istoviți strigăm Că vrem pământ! Voi ce-aveți îngropat aici? Voi grâu? Dar noi strămoși și tați Noi mame și surori și frați! În lături, venetici! Pământul nostru-i scump ...

 

George Coșbuc - Pe pământul turcului

George Coşbuc - Pe pământul turcului Pe pământul turcului de George Coșbuc Cluj, 1885 Nu era în sat nevastă, ca frumoasa Veronica: Tânără și vorbăreață, silitoare ca furnica, Din neam bun, cu zestre multă; tinerel bărbat avea Și cu el în armonie și-nțelegere trăia. Constantin era din fire blând și pacinic pe tot locul: Om cu gânduri; ura foarte strugurii, pipa și jocul, Dar era cap de ispravă, cântăreț și se credea Fericit, știind prea bine, că nevastă-sa-l iubea Și din astă cauză dânsul nu știa decât să tacă, Iar nevasta-i putea face orișice voia să facă. Într-o toamnă-au ieșit ambii la holdă, la secerat. Lanul era chiar pe lângă drumul țării așezat! Deci mirare nu-i că ochii nevestei din când în când Rătăceau pe drum, să vază cine naiba-o fi trecând. Tu bărbate!... Vai de mine! of, privește cine trece! Lasă snopul în năpaste, seca-i-ar viața să-i sece! Constantin ridică ochii. Un flăcău tânăr trecea, Nalt ca fagul, lat în spate. Ești nebună, draga mea! Zise Constantin. Ce vorbă?! Eu, nebună! O, bărbate! Un voinic frumos, ca ăsta, nu găsești în șepte sate; Vezi cât de- ...

 

George Coșbuc - Ciudatu-s împărțite a pământului comori

George Coşbuc - Ciudatu-s împărţite a pământului comori Ciudatu-s împărțite a pământului comori de George Coșbuc Ciudatu-s împărțite a pământului comori. Săracu-are puține, iar bietul cerșitori Nimic, bogatul multe, de-aceea e fudul - Cu toții-avem ceva, dar nimenea

 

Mihai Eminescu - Iar când voi fi pământ

... Mihai Eminescu - Iar când voi fi pământ Iar când voi fi pământ (variantă) de Mihai Eminescu Iar când voi fi pământ, În liniștea serii, Săpați-mi un mormânt La marginea mării. Nu voi sicriu bogat, Podoabe și flamuri, Ci-mi împletiți un pat Din veștede ramuri ...

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură iară la prestevirea omului

... a fi răspunsul morții la om, de vrĂ©me ce Dumnezeu pe strămoșul nostru Adam, pentru păcatul neascultării, l-au osândit spre moarte, zicându-i: Pământ ești și în pământ vei mĂ©rge. Însă de va sta neștine să ia seama cu tot dinadinsul socoteala aceii osânde și sfârșitul acelui răspuns a lui ... tae păcatul, pentru ca să nu rămâe răutatea nemoartă și să face munca milostivire și iubire de oameni. Pentru aceasta (s-au zis în Scriptură): Pământ ești și în pământ vei mĂ©rge. Pentru aceasta l-au scos domnul Dumnezeu din raiu, să lucrĂ©ze pământul, dintre care s-au luat. Pentru aceasta i-au ... muritoriu. Drept acĂ©ia acest trup gras, o, iubiții miei ascultători, ca un trup al păcatului l-au dezbrăcat astăzi și l-au aruncat la pământ ca o haină vĂ©che și stricată. Și acest fericit răposat, fratele nostru (cutarele) s-au dezbrăcat, zic, de trupul acesta, pentru ca să se ...

 

Emil Gârleanu - Tovarășii

... cânte cocoșii, căci zorile prind să mijească. Lumina se cerne din ce în ce mai deasă, și-n vreme ce cununa cerului se luminează, pe pământ se deslușesc toate: satul; încolo, pe coastă, ca urnită din loc, pădurea; în fund, dealurile gemene unul după altul, ca pe o scară. Și-n ... cerbicea în jug și pornesc, împlântându-și picioarele ca niște țăruși de oțel. Și cum merg așa, aud din urmă fâșâitul cuțitului cum intră în pământ ca într-un miez de pâine, iar, uneori, glasul plugarului, cum îi îndeamnă și-i îndreaptă părintește: — Cea, Duman, tată! Ei îl ascultă ca ... pe-un prieten. Iar înaintea plugului, ca un vornicel ce arată calea, un cocostârc pășește agale, privind când cu un ochi, când cu altul spre pământ, înfigându-și uneori ciocul. — O-ahoo! Soarele s-a înfipt în creștetul cerului și de acolo dogorește văzduhul. Țarina e încropită, ca ... îi scot broboane de sudoare. Duman se uită la dânsul, și de la dânsul își poartă privirea la umbra ce o aruncă el singur pe pământ, la umbra care parcă se topise din el, de i se așternuse, moale ca o ceață, la picioare. Și parcă înțelege, parcă simte, parcă în ...

 

Mihai Eminescu - Demonism

... de asupra raclei În lumea cerurilor ­ ele-albesc. Și nu mai pătrund raze aurite Prin vechi oblon ­ ci raze de argint Și pe pământ ajung țăndări duioase Din cântecul frumos ­ dar numai țăndări... Ici în sicriu, sub cel capac albastru Și țintuit și ferecat cu stele, Noi viermuim ... în deșertăciunea lor. Este un ce măreț în firea noastră, Dar acel ceva nu din noi răsare, O moștenim de la Titanul mort, De la pământ, în care ne nutrim. În moartea lui e ceva sfânt și mare, E o gândire-adâncă și-ndrăzneață Pentru ce el fu condamnat la moarte ... Dumnezeul Bătrân cu comica-ne neputință, Să râdă-n tunet de deșertăciunea Viermilor cruzi, ce s-asamăn cu el, Să poată zice-n cruntă ironie: Pământ

 

George Coșbuc - Blăstăm de mamă

... fost ce-a fost să fie, C-au fost boale și urgie Și-a dat Dumnezeu cel sfânt Vremuri grele pe pământ. Și de multă răutate Mureau oamenii pe sate Și-au murit și trei feciori Ai Lenuței frățiori: Constantin încă-a murit Gândul nu ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruPĂMÂNT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 672 pentruPĂMÂNT.

PĂMÂNTEAN

... PĂMÂNTEÁN , - Ă , pământeni , - e , adj . 1. Care trăiește , care locuiește pe Pământ ; de pe Pământ , specific Pământului . 2. ( Adesea substantivat ) Născut în țara despre care este vorba ; indigen , băștinaș , autohton . 3. ( Substantivat ; rar ) Muritor ^2 . - Pământ

 

SUBTERAN

... SUBTERÁN , - Ă , subterani , - e , adj . , subst . 1. Adj . Care se află la o adâncime oarecare sub suprafața pământului ; de sub pământ , din pământ , din subsol . 2. S . f . Încăpere , galerie , construcție aflată în întregime ( la adâncime mare ) sub pământ

 

ȘES

... ȘES , ȘEÁSĂ , ( 1 ) șese , adj . , ( 2 , 3 ) șesuri , s . n . 1. Adj . ( Despre pământuri , regiuni ) Neted , întins ; plan . 2. S . n . Întindere vastă de pământ , fără diferențe ( mari ) de nivel , situată la mică altitudine ; câmpie ; suprafață plană de pământ

 

BRAZDĂ

... BRÁZDĂ , brazde , s . f . 1. Fâșie îngustă de pământ , tăiată și răsturnată cu plugul ; urmă rămasă în pământ după plug ; brăzdătură . 2. Bucată de pământ înierbată , de formă paralelipipedică , desprinsă de pe terenurile acoperite cu iarbă , care servește la ornarea parcurilor , la protejarea taluzurilor etc . 3. Rând de iarbă , de ...

 

JOS

... JOS , JOÁSĂ , joși , joase , adv . , adj . I. Adv . 1. Aproape de pământ , la nivelul pământului ; într - un loc mai puțin ridicat ( decât altul ) . 2. La nivelul locului pe care umblă cineva ; la picioarele cuiva . II. Adj . 1 ...

 

LUME

... LÚME , lumi , s . f . I. 1. Totalitate a celor existente în realitate ; univers , cosmos . 2. Ansamblu de corpuri cerești format din Pământ și aștrii vizibili , constituind un sistem organizat ; sistem solar , sistem planetar . 3. Globul pământesc ( cu întreaga lui viață animală și vegetală ) , pământul locuit de om ... apoi ( sau lumea cealaltă , ceea lume ) = a ) ( în concepțiile religioase ) viața de dincolo de moarte ; b ) ( în basme ) regiune imaginată dincolo de acest pământ

 

MUȘUROI

... la suprafața solului furnicile , cârtițele etc . când își sapă coridoarele subterane ; p . ext . grup de furnici care locuiesc într - un furnicar ; furnicar . 2. Grămadă de pământ adunată la rădăcina unor plante pentru a le sprijini , a le feri de vânt , de îngheț sau pentru ale favoriza dezvoltarea ... movilă , deal . [ Var . : ( înv . și reg . ) moșinói , moșirói , moșorói , moșurói , mușinói , mușirói , mușunói s . n . ] MUȘUROÍ^2 , mușuroiesc , vb . IV . Tranz . A îngrămădi pământ

 

PĂMÂNTESC

... PĂMÂNTÉSC , - EÁSCĂ , pământești , adj . 1. De pe pământ , specific pământului ; terestru . 2. Băștinaș , autohton . 3. Laic ; civil . - Pământ

 

PĂMÂNTOS

... PĂMÂNTÓS , - OÁSĂ , pământoși , - oase , adj . Care conține pământ

 

SĂPA

... însămânța , a prăși etc . ) . 2. A face cu sapa ^1 ( sau cu alt instrument ) o adâncitură , o groapă , un șanț în pământ . 3. A scoate cu sapa ^1 ceva din pământ . 4. A scobi , a tăia în piatră sau în lemn pentru a da materialului o anumită formă sau pentru ...

 

TERESTRU

... TERÉSTRU , - Ă , tereștri , - stre , adj . Care aparține Pământului , privitor la Pământ , de ( pe ) Pământ

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...